Mesajul transmis de Ducesa de Cambridge pentru Lilibet Diana, fetiţa prinţului Harry şi a lui Meghan

Ducesa de Cambridge, Kate, a declarat jurnaliștilor că nu a văzut-o încă pe micuța Lilibet Diana, fiica prinţului Harry şi a lui Meghan, însă este nerăbdătoare să o întâlnească.

Ducesa a fost întrebată vineri pe această temă de jurnaliştii care o însoţeau pe prima doamnă a SUA, Jill Biden, cu prilejul vizitei pe care au făcut-o la o şcoală pentru copii cu traume din comitatul Cornwall din sud-vestul Marii Britanii, unde se desfăşoară Summitul G-7.

„Îi doresc numai bine. Sunt dornică să o văd”, a răspuns Kate, care a mărturisit că încă nu a văzut-o pe micuţă. „Sper să fac acest lucru curând”, a precizat ducesa de Cambridge. La întrebarea dacă a văzut-o pe Lilibeth Diana măcar prin apel video, ducesa a răspuns din nou că „nu”, scrie Agerpres.

Lilibeth Diana, al doilea copil al lui Meghan şi Harry, fratele lui William, s-a născut vinerea trecută la Hospital Cottage din Santa Barbara, în California (SUA).

Fetiţa, al cărei nume este un omagiu adus străbunicii sale, regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, şi mamei lui Harry, regretata prinţesă Diana, a venit pe lume pe 4 iunie şi a avut la naştere 3,48 de kilograme.

Naşterea a avut loc după un an tumultuos al cuplului, care s-au retras din îndatoririle regale şi s-au mutat în SUA pentru a avea vieţi mai independente, dar rareori au ieşit din atenţia publică.

Lilibeth Diana este prima strănepoată a reginei care se naşte în afara Marii Britanii şi este al doilea copil al ducilor de Sussex, după Archie, în vârstă de doi ani.

#lilibet #ducesa de cambridge #Harry #mesaj

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.