Țările UE distrug vaccinuri Covid de 4 miliarde de euro, dar contractul cu Pfizer expiră în 2027

Cel puțin 215 milioane de doze de vaccinuri COVID-19 achiziționate de țările UE în perioada de vârf a pandemiei au fost aruncate între timp, la un cost estimat la 4 miliarde de euro pentru contribuabili, arată o analiză realizată de POLITICO. Iar aceasta este aproape sigur o subestimare.

De la aprobarea primelor vaccinuri împotriva coronavirusului, la sfârșitul anului 2020, țările UE au primit în mod colectiv 1,5 miliarde de doze (mai mult de trei pentru fiecare persoană din Europa). Multe dintre acestea zac acum în depozitele de deșeuri de pe continent.

Calculele efectuate pe baza datelor disponibile arată că țările UE au renunțat în medie la 0,7 vaccinuri pentru fiecare membru al populației lor. În fruntea clasamentului se află Estonia, care a aruncat la gunoi mai mult de o doză pe cap de locuitor, urmată îndeaproape de Germania, care a aruncat și cel mai mare volum brut de vaccinuri.

Dacă această rată medie a deșeurilor este proiectată în restul UE, aceasta ar fi egală cu peste 312 milioane de vaccinuri distruse.
Nu este ușor de descoperit câte vaccinuri au fost aruncate. Guvernele, inclusiv Franța, a doua cea mai populată țară din UE, sunt reticente în a dezvălui amploarea risipei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaccin #Covid #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.