Țarul de la Kremlin a dat asaltul total! Ce țări vrea să invadeze după Ucraina

Există îngrijări în rândul statelor baltice conform cărora Vladimir Putin nu s-ar mulțumi doar cu teritoriul ucrainean și că ar râvni la mai mult. Lituania se teme de extinderea pericolului rusesc. Zelensky e disperat: „Dați-mi avioane, războiul se va extinde. Rusia vrea să ducă războiul până la sfârșit”.

Estonia, Letonia și Lituania ar putea fi în vizorul președintelui rus, Vladimir Putin, după ce deja acesta a invadat Ucraina, un stat suveran și independent, dar cu care are origini istorice comune.

Lituania se teme de extinderea pericolului rusesc

Președintele Lituaniei declară că strategia descurajării este, acum, absolut ineficientă, fiind nevoie mai degrabă de strategii de apărare.

Gitanas Nauseda, președintele în exercițiu al Lituaniei, lansează ideea conform căreia Putin „nu se va opri în Ucraina”. Mai mult, acesta afirmă că întreaga comunitate internațională trebuie „prin toate mijloacele disponibile”, să ofere sprijin Ucrainei, în vederea evitării producerii unui nou război mondial.

„Descurajarea nu mai este suficientă și avem nevoie de apărare avansată aici, pentru că altfel va fi prea târziu aici. Putin nu se va opri în Ucraina, dacă nu va fi oprit”, a transmis Nauseda.

Aceste mărturisiri ale președintelui Lituaniei au fost făcute în cadrul vizitei făcute de secretarul american de stat, Antony Blinken.

Transportul de armament în Ucraina ar pute fi îngreunat

Secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, susține că poate deveni mai greu de transportat arme către Ucraina în zilele următoare. “Este esenţial ca ceea ce trimitem să fie ceea ce Zelenski (președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski – n.r.) cere. El ştie de ce are nevoie armata lui”, a declarat, luni, responsabilul american, potrivit Reuters.

”S-ar putea să devină mai greu în zilele următoare şi va trebui să găsim alte modalităţi pentru a gestiona situaţia”, a adăugat Wendy Sherman, la Madrid, în cadrul unui turneu de o săptămână pe care îl efectuează în Spania, Turcia şi Africa de Nord. Secretarul de stat american nu a dat mai multe detalii.

Şeful Statului Major al SUA, generalul Mark Milley, s-a deplasat săptămâna trecută la un aerodrom neidentificat lângă graniţa cu Ucraina, care a devenit un hub pentru transportul de arme, a declarat un înalt oficial din Departamentului Apărării american, care a asistat direct la efortul multinaţional de a trimite arme în Ucraina, pe fondul invaziei Rusiei, notează CNN, citat de Agerpres.

#țările baltice #atac #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.