Licoarea lui Bachus îi îmbată pe străini! Purcari spune că războiul din Ucraina nu i-a perturbat activitatea

08 Mart. 2022, 12:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Mart. 2022, 12:33 // Actual //  bani.md

Producătorul de vinuri Purcari, care deţine  podgorii şi  vinării în România şi Republica Moldova, a anunţat marţi la BVB că activitatea companiei nu a fost perturbată semnificativ de situaţia creată de conflictul din Ucraina şi că va continua să evalueze impactul financiar, precum şi riscurile şi incertitudinele aferente războiului asupra activităţii de business.

Anunţul vine în urma solicitării făcute pe 2 martie de Cyprus Securities and Exchange Commission (CySEC) care cere ca ”toti emitentii sa evalueze impactul financiar, precum si orice alte riscuri si incertitudini pe care le poate avea criza din Ucraina asupra afacerilor/operatiunilor sale si sa notifice imediat”.

În acest context, Purcari a precizat că, în urma evaluării situaţiei curente de către echipa executivă, riscul ca razboiul curent din Ucraina sa se extinda si in Republica Moldova este extrem de redus, neutralitatea Moldovei fiind prevăzută în Constituţia ţării.

”De asemenea Moldova nu se incadreaza in narativa ruseasca de ”demilitarizare” si ”denazificare” utilizata de catre Federatia Rusa ca pretext pentru invadarea Ucrainei”, se mai arată în notificarea Purcari.

Compania nu intampina în prezent perturbări semnificative în lanţul de aprovizionare, iar vânzările către Ucraina, Belarus şi Federatia Rusă reprezinta mai puţin de 6% din vânzările totale ale Grupului Purcari in 2021.

Creanţele comerciale aferente clienţilor localizaţi în Ucraina, Belarus şi Rusia reprezinta 988.000 USD. Echipa executiva considera posibilitatea de a constitui un provizion de 709.000 USD.

Purcari a precizat că nu a fost informată despre anulări semnificative ale contractelor existente.

Purcari gestionează circa 1.350 de hectare de podgorii şi operează cinci platforme de producţie în România şi Moldova. Grupul este lider în segmentul de vinuri premium din România, cu o cotă de circa 25% şi cel mai mare exportator de vin din Moldova, livrând în peste 30 de ţări.

Din februarie 2018, Grupul este listat la Bursa de Valori Bucuresti (simbol WINE). Compania este condusă de Victor Bostan, un veteran de peste 30 de ani în businessul vinicol şi este susţinută de investitori precum Horizon Capital, Fiera Capital, Conseq, East Capital, Franklin Templeton şi SEB.

Compania are o capitalizare de 361 mil. lei, iar acţiunile s-au depreciat cu 40% de la începutul anului, după tranzacţii de peste 33 mil. lei.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.