Tatiana Puga, Credem ECO: Prin promovarea antreprenoriatului social putem asigura o creștere esențială a economiei

În cadrul campaniei de promovare a antreprenoriatului social lansată de ODIMM vă prezentăm istoria de succes a întreprinderii sociale „Credem ECO”. Tatiana Puga este director la întreprinderea „Credem Eco” SRL din municipiul Bălți. Întreprinderea a fost fondată la 6 februarie 2019 de către Asociația Femeilor de Afaceri din municipiul Bălți cu susținerea Primăriei Bălți și cu suportul financiar al Uniunii Europene, Suediei și A.O Glode din Norvegia. Aici activează persoane din categoriile defavorizate, inclusiv persoane cu dizabilități, practicând astfel antreprenoriat social.

„Credem ECO” prestează servicii de catering și confecționarea produselor textile, în scurt timp urmează să lanseze și o secție de patiserie. De asemenea, compania planifică să se extindă prin prestarea de servicii IT, confecționarea articolelor din lemn, carton, astfel oferind mai multe locuri de muncă persoanelor defavorizate.

„Serviciile de catering oferite de către compania noastră diferă mai întâi prin utilizarea materiei prime de calitate, și respectiv asigurarea calității produselor fabricate, și în al doilea rând abordarea diferită în relația cu clienții.”

Fiind o întreprindere socială, „Credem ECO” oferă locuri de muncă persoanelor din categoriile defavorizate, organizează stagii de practică pentru tinerii cu dizabilități, de asemenea, în curând, planifică să ofere prânzuri calde persoanelor în vârstă.

„Ne-am propus să devenim o Întreprindere Socială de Inserție, așadar oferim locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități. Oferim oportunități de Internship pentru tinerii cu dizabilități, iar în scurt timp planificăm să oferim prânzuri calde pentru bătrânii singuri.”

Prin activitatea socială pe care o desfășoară, compania rezolvă probleme ale societății, angajează persoane cu dizabilități, susțin bătrânii, etc.

„Antreprenoriatul social pentru mine înseamnă în primul rând posibilitatea de a contribui la respectarea drepturilor egale la muncă pentru toate categoriile de populație. În al doilea rând, asigurăm durabilitate Asociației Femeilor de Afaceri din municipiul Bălți care este fondatorul întreprinderii”, spune Tatiana Puga.

Tatiana Puga speră că, într-o perioadă scurtă, în Republica Moldova vor fi create mai multe întreprinderi sociale ce vor rezolva diverse probleme sociale.

„Prin promovarea și susținerea antreprenoriatului social putem asigura o creștere esențială a economiei, în special în localitățile rurale care va duce la îmbunătățirea calității vieții populației din Republica Moldova.”

Pentru Tatiana Puga și „Credem ECO”, antreprenorii sociali sunt adevărați eroi ai societății, întrucât reușesc să depășească probleme esențiale ale societății.

„Consider că antreprenorii sociali sunt eroi ai societății. Cunosc din practică cât de greu este să lansezi o afacere socială, dar și mai greu este să o menții și să o dezvolți atunci când lucrezi în aceleași condiții ca și o afacere clasică, dar randamentul persoanelor cu dizabilități este cu mult mai mic.”

Campanie inițiată și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI). Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării.

#credem ECO #afacere sociala #odimm #antreprenoriat social

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.