TaxCon: Politicile de stat trebuie să încurajeze afacerile și investițiile

Republica Moldova și-a propus până în 2030 să se alăture Uniunii Europene. Pentru a deveni membru al comunității europene, țara noastră urmează să armonizeze legislația națională cu cea a UE, iar politicile fiscale nu sunt o excepție. Acesta proces, însă, nu trebuie să fie în detrimentul mediului de afaceri, dar dimpotrivă trebuie să contribuie la dezvoltarea businessului și atragerea investitorilor. Despre cum poate statul coopera cu mediul de afaceri s-a discutat în cadrul conferinței ”TaxCon” organizate de Camera Americană de Comerț din Moldova, transmite infotag.md.

Ministrul Finanțelor, Veronica Sirețeanu, afirmă că armonizarea legislației naționale nu este o sarcină ușoară, iar o mare parte dintre actele care vizează activitatea Ministerului Finanțelor și care urmează a fi armonizate, țin de domeniul fiscal și vamal. Ministra a menționat că acest efort se va realiza împreună cu mediul de afaceri.

”Ce ține de apropierea cu UE, încercăm să facem asta într-o manieră care să nu fie prea accelerată. Foarte multe prevederi vor afecta mediul de afaceri, dar nu neapărat în sens negativ, sunt multe prevederi care vor simplifica anumite procese”, a adăugat Veronica Sirețeanu.

Directorul executiv al Camerei Americane de Comerț din Moldova a declarat că sistemul fiscal trebuie să fie prietenos businessului, simplu în administrare, cât mai digitalizat, competitiv și propice investițiilor.

”O realizare foarte mare este aprobarea Politicii Fiscale în termeni legali și aprobarea calendarului accizelor, ce permite creșteri graduale și echilibrate ale accizelor. S-a revizuit procedura de desfășurare a controalelor fiscale, este un element foarte important dintre mediul privat și autorități. Ar fi bine să dispară și mai mult factorul uman, și să avem parte de digitalizare în această direcție”, a menționat directorul executiv al Camerei Americane de Comerț din Moldova, Mila Malairău.

Experții în domeniu susțin că politicile fiscale nu sunt doar un instrument de colectare a banilor la bugetul de stat. Prin intermediul politicii fiscale se pot crea stimulente pentru afaceri, dezvoltarea inovațiilor, dar și schimbarea comportamentului consumatorului.

“Există în România o discuție în aceste zile de a introduce o creștere a TVA la produsele cu zahăr. Se intenționează introducerea unei accize pentru băuturile cu zahăr, pentru că, iarăși, se consideră că acestea generează probleme de sănătate, pentru că zahărul este asimilat mult mai rapid din băuturile cu zahăr, pentru că e dizolvat, și procesul de asimilare e unul mai rapid. Prin urmare, se încearcă, prin politici fiscale, ducerea într-o parte sau în alta a comportamentului consumatorului”, a declarat președintele Camerei Consultanților Fiscali din România, Dan Manolescu.

Un alt factor important este asigurarea predictibilității pentru business. ”Principala problemă a mediului de afaceri nu e nivelul taxelor, e schimbarea lor peste noapte, pentru că în spate sunt bugete, în spate sunt planuri de afaceri, sunt elemente care țin de funcționarea unei companii”, a adăugat expertul.

#politici de stat #Investiții #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După colapsul din 7 octombrie, când piramida financiară TUX a lăsat mii de moldoveni fără economii, administratorii platformei continuă să-i manipuleze pe utilizatori prin noi scheme. Dacă inițial cereau 100 de dolari sub pretextul „plății impozitelor”, acum accesul la conturi este condiționat de o „taxă de activare” de 100 de dolari. Între timp pagina web TUX Moldova a fost suspendată.

În seara zilei de 9 octombrie, utilizatorii au primit un mesaj în care li se promitea restaurarea conturilor și a fondurilor, dar numai după autentificarea pe un nou server și plata sumei solicitate. În mesaj, administratorii TUX invocă motive precum „certificarea de conformitate pentru listarea pe burse internaționale” și „securitatea activelor utilizatorilor”.

„Retragerile, transferurile și câștigurile vor reveni la normal după autentificare”, se arată în comunicatul fals transmis victimelor, care sunt presate să finalizeze procedura în termen de 72 de ore.

Între timp, pierderile totale generate de prăbușirea TUX sunt estimate la 48 de milioane de euro, potrivit mai multor surse de pe canalele de Telegram. Platforma, care promitea câștiguri rapide de până la 4% pe zi, a atras zeci de mii de persoane din Republica Moldova.

Contactat de presă, Iurie Roșca, șeful Centrului pentru combaterea crimelor cibernetice din cadrul INI, a confirmat că a fost inițiat un proces penal pe marginea acestui caz: „Există temeiuri rezonabile să credem că activitatea desfășurată de TUX reprezintă o fraudă financiară.”

Platforma a fost promovată intens pe rețelele sociale de către soții Valentin și Antonina Samoil, care apar acum în centrul scandalului. Pagina web a companiei „TUX Moldova” a dispărut, iar grupurile de pe Telegram au fost blocate, membrii nemaiputând posta mesaje. Potrivit canalului „Ungureanu 112”, în topul investitorilor figurează angajații Serviciului Vamal, câte 50 de mii de la participant.

Valentin Samoil nu este o figură necunoscută publicului. Potrivit Ziarului de Gardă, fost șef adjunct al Direcției nr. 2 Crimă Organizată din cadrul Inspectoratului Național de Investigații, acesta a fost condamnat în 2018 la o amendă penală de 90 de mii de lei pentru trafic de influență.