Țeapă inedită! Uzina metalurgică, „omorâtă din fașă”. Birocrația alungă investitorul

Reprezentanții OmniSteel spun că și-ar putea retrage investiția în construcția în uzina metalurgică urmarea a barierelor birocratice cu care se confruntă în procesul de lansare a proiectului. Potrivit acestora, autoritățile responsabile ar trebui să susțină astfel de inițiative, creând condiții egale pentru toți jucătorii de pe piață.

Alexandru Rotaru, administrator și fondatorul societății OmniSteel, a declarat, într-o conferință de presă de la IPN, că vara trecută și-au propus să lanseze un proiect important pentru Republica Moldova, în special pentru municipiul Chișinău. Potrivit lui, produsul companiei este oțelul-beton – produs indispensabil pentru industria de construcție, iar materie primă în țară este mai mult decât suficientă. Din start, au optat pentru o tehnologie mult mai ecologică decât cea existentă. Investițiile necesare sunt orientate spre protecția mediului, fiind efectuat și un studiu de impact, iar toate acțiunile au fost coordonate cu instituțiile abilitate.

„Intenția noastră este să ne finalizăm investițiile. Construcția și partea financiară, reprezintă provocări mari. Toată lumea știe că prețurile la materialele de construcție au crescut cu 30-40%. De asemenea, trebuie să atragem resurse financiare suplimentare pentru implementarea acestui proiect. Am angajat mulți contractori pentru fiecare sector în parte – o companie de proiectare, un institut care a studiat impactul asupra mediului, dar și furnizori de echipamente din Turcia”, a explicat Alexandru Rotaru.

Acționarul companiei, Valentin Eșanu, a remarcat că au trecut șase luni de la începutul pregătirii documentelor pentru proiectarea uzinei. În această perioadă nu au reușit să obțină toate documentele necesare și toate semnăturile. „Am simțit niște bariere birocratice la diferite niveluri. De exemplu, depunem documente la o instituție, perioada este de 30 de zile. În ultima zi, ni se spune că trebuie făcut altceva. S-ar putea chiar să dea un răspuns a doua zi. Nu înțelegem ce se întâmplă și cine încearcă să ne blocheze investițiile”, a spus Valentin Eșanu.

Potrivit acționarului, toate acestea se întâmplă după ce în spațiul public au apărut informații despre o autorizație temporară de mediu pentru uzina metalurgică de la Rîbnița. „Nu înțelegem cum se întâmplă acest lucru și ce termeni juridici sunt folosiți? Începem să ne îndoim foarte mult de pașii următori”, a spus Valentin Eșanu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#fier vechi #uzina #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.