Țeapă inedită! Uzina metalurgică, „omorâtă din fașă”. Birocrația alungă investitorul

Reprezentanții OmniSteel spun că și-ar putea retrage investiția în construcția în uzina metalurgică urmarea a barierelor birocratice cu care se confruntă în procesul de lansare a proiectului. Potrivit acestora, autoritățile responsabile ar trebui să susțină astfel de inițiative, creând condiții egale pentru toți jucătorii de pe piață.

Alexandru Rotaru, administrator și fondatorul societății OmniSteel, a declarat, într-o conferință de presă de la IPN, că vara trecută și-au propus să lanseze un proiect important pentru Republica Moldova, în special pentru municipiul Chișinău. Potrivit lui, produsul companiei este oțelul-beton – produs indispensabil pentru industria de construcție, iar materie primă în țară este mai mult decât suficientă. Din start, au optat pentru o tehnologie mult mai ecologică decât cea existentă. Investițiile necesare sunt orientate spre protecția mediului, fiind efectuat și un studiu de impact, iar toate acțiunile au fost coordonate cu instituțiile abilitate.

„Intenția noastră este să ne finalizăm investițiile. Construcția și partea financiară, reprezintă provocări mari. Toată lumea știe că prețurile la materialele de construcție au crescut cu 30-40%. De asemenea, trebuie să atragem resurse financiare suplimentare pentru implementarea acestui proiect. Am angajat mulți contractori pentru fiecare sector în parte – o companie de proiectare, un institut care a studiat impactul asupra mediului, dar și furnizori de echipamente din Turcia”, a explicat Alexandru Rotaru.

Acționarul companiei, Valentin Eșanu, a remarcat că au trecut șase luni de la începutul pregătirii documentelor pentru proiectarea uzinei. În această perioadă nu au reușit să obțină toate documentele necesare și toate semnăturile. „Am simțit niște bariere birocratice la diferite niveluri. De exemplu, depunem documente la o instituție, perioada este de 30 de zile. În ultima zi, ni se spune că trebuie făcut altceva. S-ar putea chiar să dea un răspuns a doua zi. Nu înțelegem ce se întâmplă și cine încearcă să ne blocheze investițiile”, a spus Valentin Eșanu.

Potrivit acționarului, toate acestea se întâmplă după ce în spațiul public au apărut informații despre o autorizație temporară de mediu pentru uzina metalurgică de la Rîbnița. „Nu înțelegem cum se întâmplă acest lucru și ce termeni juridici sunt folosiți? Începem să ne îndoim foarte mult de pașii următori”, a spus Valentin Eșanu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#fier vechi #uzina #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea rapidă a centralelor din surse regenerabile a determinat autoritățile să intervină asupra cadrului de siguranță din sectorul energetic. Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat o nouă redacție a Normelor de securitate la exploatarea instalațiilor electrice, care înlocuiește documentul din 2019 și îl aliniază la realitățile actuale ale pieței.

Potrivit ANRE, în perioada 2020–2024 au fost puse în funcțiune 1 865 de centrale fotovoltaice și 59 de centrale eoliene, iar anul 2023 a consemnat un vârf, cu 864 de centrale fotovoltaice admise în exploatare. Această evoluție rapidă a impus completarea normelor cu cerințe specifice pentru exploatarea și mentenanța instalațiilor electrice din surse regenerabile.

„Creșterea exponențială a centralelor din surse regenerabile a făcut necesară actualizarea urgentă a Normelor de securitate, pentru a reduce riscurile și a asigura un nivel adecvat de protecție a personalului electrotehnic”, subliniază ANRE.

Noua redacție ajustează valorile nivelurilor de tensiune în conformitate cu standardul european, introduce cerințe clare pentru personalul care pregătește locul de muncă, un formular standard al dispoziției de lucru, precum și reguli detaliate pentru lucrările efectuate de agenți economici contractați și pentru intervențiile realizate în regim de exploatare curentă.

Autoritatea de reglementare precizează că aceste modificări vor contribui la diminuarea riscului de accidente, la creșterea clarității operaționale și la armonizarea cadrului național cu standardele europene de securitate electrică, consolidând totodată cooperarea dintre operatorii de sistem și prestatorii de servicii.