Țeapă inedită! Uzina metalurgică, „omorâtă din fașă”. Birocrația alungă investitorul

Reprezentanții OmniSteel spun că și-ar putea retrage investiția în construcția în uzina metalurgică urmarea a barierelor birocratice cu care se confruntă în procesul de lansare a proiectului. Potrivit acestora, autoritățile responsabile ar trebui să susțină astfel de inițiative, creând condiții egale pentru toți jucătorii de pe piață.

Alexandru Rotaru, administrator și fondatorul societății OmniSteel, a declarat, într-o conferință de presă de la IPN, că vara trecută și-au propus să lanseze un proiect important pentru Republica Moldova, în special pentru municipiul Chișinău. Potrivit lui, produsul companiei este oțelul-beton – produs indispensabil pentru industria de construcție, iar materie primă în țară este mai mult decât suficientă. Din start, au optat pentru o tehnologie mult mai ecologică decât cea existentă. Investițiile necesare sunt orientate spre protecția mediului, fiind efectuat și un studiu de impact, iar toate acțiunile au fost coordonate cu instituțiile abilitate.

„Intenția noastră este să ne finalizăm investițiile. Construcția și partea financiară, reprezintă provocări mari. Toată lumea știe că prețurile la materialele de construcție au crescut cu 30-40%. De asemenea, trebuie să atragem resurse financiare suplimentare pentru implementarea acestui proiect. Am angajat mulți contractori pentru fiecare sector în parte – o companie de proiectare, un institut care a studiat impactul asupra mediului, dar și furnizori de echipamente din Turcia”, a explicat Alexandru Rotaru.

Acționarul companiei, Valentin Eșanu, a remarcat că au trecut șase luni de la începutul pregătirii documentelor pentru proiectarea uzinei. În această perioadă nu au reușit să obțină toate documentele necesare și toate semnăturile. „Am simțit niște bariere birocratice la diferite niveluri. De exemplu, depunem documente la o instituție, perioada este de 30 de zile. În ultima zi, ni se spune că trebuie făcut altceva. S-ar putea chiar să dea un răspuns a doua zi. Nu înțelegem ce se întâmplă și cine încearcă să ne blocheze investițiile”, a spus Valentin Eșanu.

Potrivit acționarului, toate acestea se întâmplă după ce în spațiul public au apărut informații despre o autorizație temporară de mediu pentru uzina metalurgică de la Rîbnița. „Nu înțelegem cum se întâmplă acest lucru și ce termeni juridici sunt folosiți? Începem să ne îndoim foarte mult de pașii următori”, a spus Valentin Eșanu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#fier vechi #uzina #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.