Tehnologia de congelare care permite păstrarea fructelor și formelor o perioadă îndelungată. Este utilizată în Ucraina

Volumul exportului de fructe de padure congelate din Ucraina este în creștere. Utilizarea unei tehnologii de congelare rapidă individuală permite păstrarea fructelor și a formelor acestora pentru o perioadă îndelungată, ceea ce permite producătorilor să crească perioada de vânzare a afinelor, zmeurii etc, scrie East-Fruit.

Pentru a avea succes în acest domeniu, fermierii trebuie să investească în echipamente de înghețare. Andrey Maruschak, directorul Van Dyck Technologies, a vorbit despre avantajele acestei metode de stocare și despre cum să alegeți echipamente bune.

Care sunt beneficiile înghețării afinelor și a altor fructe de pădure?

Tehnologia înghețării prin șoc a fructelor a fost inventată cu mult timp în urmă, deși în Ucraina a apărut relativ recent. Avantajul său constă în faptul că produsul își păstrează forma după decongelare. După ce l-ați depozitat timp de 10-20 de luni la o temperatură scăzută (-18 sau -20 grade), se păstrează forma fructelor proaspete.

Faptul este că, în timpul înghețării IQF, se formează gheață în interiorul produsului într-o perioadă foarte scurtă de timp, dar din moment ce viteza de înghețare este suficient de mare, nu se formează cristale mari de gheață. Dacă este înghețat în condiții normale (12 – 18 ore), atunci se formează cristale mari în interiorul celulelor, care distrug membranele celulare. În acest caz, după dezghețare, produsul „plutește” – nu își păstrează forma și are un aspect neprezentabil.

În plus, înghețarea prin șoc este o modalitate de a păstra aproape toți nutrienții pentru o lungă perioadă de timp.

Ce echipament este mai bine să folosiți pentru înghețarea prin șoc a fructelor?

Pentru aceasta se folosesc tuneluri de înghețare a șocurilor, care sunt fabricate de multe companii europene. Fiecare are propriile sale avantaje și dezavantaje. Am lucrat cu mulți furnizori de echipamente și știm foarte bine care sunt caracteristicile echipamentelor acestei sau acelei companii, la ce trebuie să fiți atenți atunci când selectați echipamente. Deci, tehnica unui producător este mai potrivită pentru a lucra cu un tip de produs, iar a doua companie – cu altul.

Concentrându-ne asupra produselor pe care intenționează să le înghețe clientul, oferim sfaturi cu privire la echipamentul producătorului care va fi cel mai bun pentru el.

Întrucât nu suntem doar un furnizor de echipamente frigorifice, ci o companie de tehnologie, abordăm problema ținând cont de nevoile clientului însuși și nu doar oferindu-i o soluție standard pe care va trebui să o facă cu el însuși. Îl îndrumăm pe client de la început (concentrându-ne pe tipul de produs) până la a decide ce tip de echipament este cel mai potrivit pentru el, explicând de ce este așa, cum să lucreze corect cu acest echipament. Adică, pe lângă selecția de echipamente și servicii, compania oferă suport tehnologic.

#congelare prin soc #fructe #tehnologie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.