Tehnologia de congelare care permite păstrarea fructelor și formelor o perioadă îndelungată. Este utilizată în Ucraina

Volumul exportului de fructe de padure congelate din Ucraina este în creștere. Utilizarea unei tehnologii de congelare rapidă individuală permite păstrarea fructelor și a formelor acestora pentru o perioadă îndelungată, ceea ce permite producătorilor să crească perioada de vânzare a afinelor, zmeurii etc, scrie East-Fruit.

Pentru a avea succes în acest domeniu, fermierii trebuie să investească în echipamente de înghețare. Andrey Maruschak, directorul Van Dyck Technologies, a vorbit despre avantajele acestei metode de stocare și despre cum să alegeți echipamente bune.

Care sunt beneficiile înghețării afinelor și a altor fructe de pădure?

Tehnologia înghețării prin șoc a fructelor a fost inventată cu mult timp în urmă, deși în Ucraina a apărut relativ recent. Avantajul său constă în faptul că produsul își păstrează forma după decongelare. După ce l-ați depozitat timp de 10-20 de luni la o temperatură scăzută (-18 sau -20 grade), se păstrează forma fructelor proaspete.

Faptul este că, în timpul înghețării IQF, se formează gheață în interiorul produsului într-o perioadă foarte scurtă de timp, dar din moment ce viteza de înghețare este suficient de mare, nu se formează cristale mari de gheață. Dacă este înghețat în condiții normale (12 – 18 ore), atunci se formează cristale mari în interiorul celulelor, care distrug membranele celulare. În acest caz, după dezghețare, produsul „plutește” – nu își păstrează forma și are un aspect neprezentabil.

În plus, înghețarea prin șoc este o modalitate de a păstra aproape toți nutrienții pentru o lungă perioadă de timp.

Ce echipament este mai bine să folosiți pentru înghețarea prin șoc a fructelor?

Pentru aceasta se folosesc tuneluri de înghețare a șocurilor, care sunt fabricate de multe companii europene. Fiecare are propriile sale avantaje și dezavantaje. Am lucrat cu mulți furnizori de echipamente și știm foarte bine care sunt caracteristicile echipamentelor acestei sau acelei companii, la ce trebuie să fiți atenți atunci când selectați echipamente. Deci, tehnica unui producător este mai potrivită pentru a lucra cu un tip de produs, iar a doua companie – cu altul.

Concentrându-ne asupra produselor pe care intenționează să le înghețe clientul, oferim sfaturi cu privire la echipamentul producătorului care va fi cel mai bun pentru el.

Întrucât nu suntem doar un furnizor de echipamente frigorifice, ci o companie de tehnologie, abordăm problema ținând cont de nevoile clientului însuși și nu doar oferindu-i o soluție standard pe care va trebui să o facă cu el însuși. Îl îndrumăm pe client de la început (concentrându-ne pe tipul de produs) până la a decide ce tip de echipament este cel mai potrivit pentru el, explicând de ce este așa, cum să lucreze corect cu acest echipament. Adică, pe lângă selecția de echipamente și servicii, compania oferă suport tehnologic.

#congelare prin soc #fructe #tehnologie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O reformă urgentă a modului de finanțare și creditare a sectorului construcțiilor este esențială pentru reducerea prețurilor la locuințe și dezvoltarea unei piețe imobiliare sănătoase în Republica Moldova. Declarația a fost făcută vineri, 13 februarie 2026, de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, modelul de finanțare aplicat în Republica Moldova diferă semnificativ de cel din România și din Uniunea Europeană, iar acest lucru se reflectă direct în costurile ridicate ale locuințelor. „La noi piața este mică, se construiește puțin, sunt puține tranzacții, iar de aici rezultă și prețurile mari”, a explicat Ioniță.

Datele analizate arată fluctuații majore ale indicelui construcțiilor rezidențiale în ultimul deceniu. Dacă în 2015 indicele era de 100%, acesta a urcat la un vârf de 165% în 2021, după care a coborât la 95% în 2023 și a revenit la 131% în 2025. Chiar și așa, nivelul actual rămâne sub boom-ul din 2021. Expertul susține că reglementările introduse după 2022–2023, inclusiv taxa de reglementare de 0,5% din valoarea lucrărilor, au afectat puternic piața. „La un proiect de 100 de milioane de euro, taxa este de 500 de mii de euro doar pentru a putea lucra. Această taxă lovește direct în business”, a subliniat el.

Raportat la PIB, sectorul construcțiilor rezidențiale a scăzut de la 2,3% în 2021 la doar 1,6% în 2025. În comparație, în Republica Moldova se construiește de două ori mai puțin decât în România și de aproape patru ori mai puțin decât media Uniunii Europene.

În paralel, portofoliul creditelor bancare pentru imobile a crescut puternic, de la 3,7 miliarde lei în 2015 la 29,4 miliarde lei în 2025. Jumătate din această sumă a fost contractată doar în ultimii doi ani, marcând o explozie a creditelor ipotecare. Totuși, structura finanțării este dezechilibrată: din totalul de 29,4 miliarde lei, doar 3,3 miliarde lei reprezintă credite pentru companiile de construcții, în timp ce 26,1 miliarde lei sunt credite ipotecare ale populației.

„Aproape toți banii din bănci care sunt destinați sectorului de construcții ajung la companii prin intermediul populației. Este o discrepanță enormă”, a explicat economistul.

Ioniță a amintit că în 2005 circa 70% din finanțarea sectorului era direcționată către companiile de construcții și doar 30% către populație, în timp ce astăzi proporția este inversă, companiile fiind finanțate în proporție de aproximativ 10%.

În 2025, populația a contractat credite ipotecare noi de 11,3 miliarde lei și a rambursat 3,8 miliarde lei, ceea ce indică o creștere netă a îndatorării de 7,5 miliarde lei. În același timp, companiile de construcții s-au îndatorat net cu doar 1,2 miliarde lei, situație similară cu cea din 2024.

Lipsa finanțării directe a dezvoltatorilor a dus la apariția unor mecanisme alternative, inclusiv atragerea investitorilor privați. În absența creditării bancare avantajoase, aceștia cumpără apartamente în fază incipientă la prețuri reduse și le revând ulterior mult mai scump. „Mai mult de 20% din prețul final al apartamentelor este legat de faptul că dezvoltatorii nu au acces la finanțare directă și sunt nevoiți să apeleze la investitori”, a afirmat Ioniță.

Expertul a subliniat că, în Uniunea Europeană, băncile finanțează direct 50–70% dintr-un proiect imobiliar, la dobânzi mai mici decât cele pentru creditele ipotecare ale populației. În Republica Moldova, acest model nu funcționează, ceea ce limitează accesul cetățenilor la locuințe mai ieftine și frânează dezvoltarea unei piețe competitive.

„Sectorul construcțiilor este cel care mișcă astăzi economia națională. Băncile ar putea finanța direct companiile de construcții, iar cetățenii, pe lângă creditele ipotecare, ar putea cumpăra locuințe în rate direct de la dezvoltator, pe 5 sau 10 ani, la un preț corect, fără costuri ascunse”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.