Temerile occidentalilor se adeveresc: China îşi transformă în continuare supracapacitatea de producţie

Comerţul Chinei a revenit pe creştere în dolari în luna aprilie după scăderi în luna anterioară, exporturile şi importurile avansând în condiţiile în care Beijingul îşi pune speranţele într-o redresare bazată pe sectorul manufacturier pentru revitalizarea celei de-a doua mari economii a lumii, scrie Financial Times.

Valoarea exporturile chineze a înregistrat o uşoară creştere, de 1,5% în aprilie în termeni anuali, inversând un declin anual de 7,5% în martie.

Valoarea importurilor Chinei a urcat cu 8,4% în aprilie, peste aşteptările analiştilor privind o creştere de uşor sub 5% şi inversând un declin de 1,9% în martie.

Administraţia preşedintelui chinez Xi Jinping se bazează pe industriile high-tech pentru a compensa un declin economic generat de investiţiile în scădere din sectorul imobiliar, încrederea fragilă a consumatorilor şi cheltuieli ineficiente pe infrastructură.

Guvernul nu a implementat stimulente ample, dar a anunţat susţinere mai puternică pentru fabrici, inclusiv un program pentru industrie pentru „upgradarea“ echipamentelor şi consumatori pentru achiziţia de aparatură electrocasnică nouă.

Valoarea comerţului Chinei a crescut de asemenea în primul trimestru, exporturile urcând cu 1,5% în termeni anuali, iar importurile crescând cu 3,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#productie #export #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.