Temerile occidentalilor se adeveresc: China îşi transformă în continuare supracapacitatea de producţie

Comerţul Chinei a revenit pe creştere în dolari în luna aprilie după scăderi în luna anterioară, exporturile şi importurile avansând în condiţiile în care Beijingul îşi pune speranţele într-o redresare bazată pe sectorul manufacturier pentru revitalizarea celei de-a doua mari economii a lumii, scrie Financial Times.

Valoarea exporturile chineze a înregistrat o uşoară creştere, de 1,5% în aprilie în termeni anuali, inversând un declin anual de 7,5% în martie.

Valoarea importurilor Chinei a urcat cu 8,4% în aprilie, peste aşteptările analiştilor privind o creştere de uşor sub 5% şi inversând un declin de 1,9% în martie.

Administraţia preşedintelui chinez Xi Jinping se bazează pe industriile high-tech pentru a compensa un declin economic generat de investiţiile în scădere din sectorul imobiliar, încrederea fragilă a consumatorilor şi cheltuieli ineficiente pe infrastructură.

Guvernul nu a implementat stimulente ample, dar a anunţat susţinere mai puternică pentru fabrici, inclusiv un program pentru industrie pentru „upgradarea“ echipamentelor şi consumatori pentru achiziţia de aparatură electrocasnică nouă.

Valoarea comerţului Chinei a crescut de asemenea în primul trimestru, exporturile urcând cu 1,5% în termeni anuali, iar importurile crescând cu 3,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#productie #export #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strategia de administrare a datoriei publice pentru următorii trei ani fixează un plafon de 45% din PIB și limite stricte pentru riscurile bugetare, potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”. Documentul, elaborat de Ministerul Finanțelor, stabilește modul în care vor fi finanțate deficitele bugetare până în 2028 și urmărește menținerea serviciului datoriei la cel mult 10% din veniturile bugetului de stat, concomitent cu reducerea treptată a expunerii valutare.

Pentru perioada 2026–2028, deficitul bugetar este prognozat între 5,5% și 4,1% din PIB, urmând a fi acoperit printr-un mix de finanțare internă și externă. În scenariul de bază, finanțarea netă este estimată la 5,1% din PIB în 2026, 4,9% în 2027 și 3,1% în 2028, cu o structură relativ echilibrată între sursele interne și cele externe.

Pe componenta de sustenabilitate, Programul prevede ca ponderea datoriei de stat în PIB să nu depășească 45%, iar serviciul datoriei să rămână sub 10% din veniturile bugetare, fără granturi. Pentru limitarea riscului valutar, este stabilit ca datoria internă să reprezinte minimum 35% din total, iar expunerea pe o singură valută străină să fie plafonată la 50%.

Finanțarea internă rămâne axată pe dezvoltarea pieței valorilor mobiliare de stat (VMS). În perioada 2026–2028, aproape 99% din finanțarea internă ar urma să provină din emisiuni de VMS pe piața primară, cu o creștere graduală a ponderii obligațiunilor și reducerea dependenței de bonurile de trezorerie. Conform estimărilor, ponderea obligațiunilor de stat în totalul emisiunilor prin licitații ar putea ajunge la 21,6% în 2028.

Pe partea externă, strategia indică faptul că circa 95% din împrumuturile noi vor fi atrase de la creditori multilaterali, cu maturități de minimum 15 ani. Sprijinul Uniunii Europene rămâne un pilon central al finanțării externe, iar aproximativ 60% din împrumuturile externe sunt planificate pentru susținerea directă a bugetului de stat, restul fiind direcționate spre proiecte investiționale.

Documentul include și avertismente privind riscurile. În cazul unei deprecieri cu 30% a leului, ponderea datoriei de stat în PIB ar putea depăși 54% până în 2028, iar fiecare 1% de depreciere ar putea majora soldul datoriei cu peste 1,2 miliarde de lei anual. O creștere accentuată a ratelor dobânzilor ar pune presiune suplimentară pe cheltuielile de deservire, chiar dacă acestea sunt prognozate să rămână, în scenariul de bază, sub plafonul stabilit.

În nota informativă a Programului se arată că „scopul elaborării documentului constă în stabilirea direcțiilor prioritare de activitate ale Ministerului Finanțelor, orientate spre atingerea obiectivului fundamental și a obiectivelor specifice, precum și în definirea acțiunilor ce urmează a fi întreprinse pentru asigurarea finanțării deficitului bugetar”.

Pentru anul 2025, sursele de acoperire a deficitului bugetului de stat sunt estimate, în principal, din finanțarea externă și internă netă, în sumă totală de 11,623 miliarde de lei. Din această sumă, 4,629 miliarde de lei provin din surse externe, iar 6,994 miliarde de lei din surse interne.