Tentația Estului! Remitențele din Rusia s-au majorat cu peste 60%

Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova, în trimestrul II 2022, nu s-au modificat esențial (-1,0 la sută) comparativ cu perioada similară a anului precedent și au constituit 516,12 mil. USD, ceea ce reprezintă 15,1 la sută raportat la PIB.

Scăderea intrărilor de remiteri a fost determinată de micșorarea celor din alte țări – cu 17,7 la sută și din țările UE-27 – cu 6,8 la sută. În același timp, remiterile din țările CSI au crescut cu 60,7 la sută față de trimestrul II 2021.

Remiterile personale către nerezidenți (debit) au constituit 145,12 mil. USD, în creștere cu 41,6 la sută, fiind îndreptate, în principal, spre țările UE-27 (60,5 la sută din total).

Republica Moldova se situează în top-20 cele mai dependente de remitenţe state din lume. Or, 25% din veniturile totale ale gospodăriilor de la ţară revin remitenţelor.

Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

#remitențe #bani #migranti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul aurului a urcat luni la un nou maxim istoric, atingând 3.616 dolari pe uncie, potrivit Financial Times. Valul de creștere este alimentat de așteptările investitorilor privind o reducere a dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA (Fed) și de tensiunile legate de independența băncii centrale americane.

În ultimele trei săptămâni, aurul a câștigat 9%, iar de la începutul anului se află pe un avans spectaculos de 37%, în contextul în care inflația ridicată și creșterea datoriei publice în Statele Unite slăbesc atractivitatea dolarului și a altor active denominate în dolari ca „port sigur” pentru economii.

Ascensiunea accelerată a venit la doar câteva zile după ce metalul prețios a depășit pentru prima dată pragul de 3.500 dolari pe uncie, impulsionat și de datele dezamăgitoare privind piața muncii americane, publicate vineri.

Piețele financiare anticipează acum o reducere de cel puțin 25 puncte de bază la următoarea ședință a Fed, iar o parte dintre investitori pariază chiar pe o tăiere mai agresivă, de 50 puncte de bază.

„Așteptările privind relaxarea monetară întăresc statutul aurului de refugiu împotriva inflației. Randamentele reale tind să devină din nou negative, ceea ce va favoriza aurul”, a explicat Chris Turner, șeful global de cercetare piețe la ING.