Tentația Estului! Remitențele din Rusia s-au majorat cu peste 60%

Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova, în trimestrul II 2022, nu s-au modificat esențial (-1,0 la sută) comparativ cu perioada similară a anului precedent și au constituit 516,12 mil. USD, ceea ce reprezintă 15,1 la sută raportat la PIB.

Scăderea intrărilor de remiteri a fost determinată de micșorarea celor din alte țări – cu 17,7 la sută și din țările UE-27 – cu 6,8 la sută. În același timp, remiterile din țările CSI au crescut cu 60,7 la sută față de trimestrul II 2021.

Remiterile personale către nerezidenți (debit) au constituit 145,12 mil. USD, în creștere cu 41,6 la sută, fiind îndreptate, în principal, spre țările UE-27 (60,5 la sută din total).

Republica Moldova se situează în top-20 cele mai dependente de remitenţe state din lume. Or, 25% din veniturile totale ale gospodăriilor de la ţară revin remitenţelor.

Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

#remitențe #bani #migranti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Percheziții de amploare au fost desfășurate joi dimineață în județul Botoșani, România, într-un dosar care vizează falsificarea documentelor de identitate românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă. Acțiunea este coordonată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și implică structuri ale Poliției de Frontieră din Iași și Sighetu Marmației.

Anchetatorii au pus în aplicare 73 de mandate de percheziție domiciliară la locuințele unor persoane fizice din Botoșani, suspectate că ar fi implicate într-o rețea care facilita obținerea ilegală a actelor românești.

„La adresele percheziționate au fost stabilite fictiv domicilii pentru cetățeni din spațiul ex-sovietic, prin contracte de închiriere false sau falsificate, folosite ulterior pentru obținerea documentelor de identitate”, au declarat surse judiciare citate de PRO TV România.

În paralel cu perchezițiile, polițiștii de frontieră verifică 104 adrese unde figurează cu domiciliu cetățeni străini, pentru a stabili dacă aceștia locuiesc efectiv la locațiile declarate și dacă datele transmise autorităților corespund realității.

Ancheta nu este la prima etapă. În noiembrie 2024, în același dosar au fost efectuate zeci de percheziții în Botoșani, Suceava și municipiul București, inclusiv la sedii ale unor instituții publice. În urma acestor acțiuni, urmărirea penală a fost extinsă față de 94 de suspecți, acuzați de luare și dare de mită, trafic de influență, fals informatic și uz de fals.

Conform procurorilor, beneficiarii ar fi utilizat inclusiv certificate de cetățenie română falsificate, presupus emise de consulate ale României din străinătate, pentru a obține cărți de identitate.