Tentația Estului! Remitențele din Rusia s-au majorat cu peste 60%

Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova, în trimestrul II 2022, nu s-au modificat esențial (-1,0 la sută) comparativ cu perioada similară a anului precedent și au constituit 516,12 mil. USD, ceea ce reprezintă 15,1 la sută raportat la PIB.

Scăderea intrărilor de remiteri a fost determinată de micșorarea celor din alte țări – cu 17,7 la sută și din țările UE-27 – cu 6,8 la sută. În același timp, remiterile din țările CSI au crescut cu 60,7 la sută față de trimestrul II 2021.

Remiterile personale către nerezidenți (debit) au constituit 145,12 mil. USD, în creștere cu 41,6 la sută, fiind îndreptate, în principal, spre țările UE-27 (60,5 la sută din total).

Republica Moldova se situează în top-20 cele mai dependente de remitenţe state din lume. Or, 25% din veniturile totale ale gospodăriilor de la ţară revin remitenţelor.

Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

#remitențe #bani #migranti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șeful Serviciul Vamal, Radu Vrabie, a declarat că nicio persoană din cadrul Serviciului Vamal nu a fost suspendată din funcție în legătură cu dosarul de contrabandă de armament descoperit la Vama Leușeni. Precizarea a fost făcută în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8.

Întrebat direct dacă există angajați ai Serviciului Vamal suspendați în urma acestui caz, Radu Vrabie a răspuns: „În moment, nu. Nu este suspendat nimeni”. Referindu-se la eventuale anchete interne, șeful Serviciului Vamal a precizat că nu poate oferi mai multe detalii, dincolo de informațiile deja comunicate public.

Potrivit lui Radu Vrabie, investigațiile arată că activitatea de contrabandă cu armament ar fi început încă din anul 2023, primul caz fiind înregistrat atunci, iar majoritatea tentativelor ar fi avut loc în perioada 2024–2025. În prezent, autoritățile nu pot confirma dacă au fost identificați și alți actori implicați în afara celor deja reținuți.

Șeful Serviciului Vamal a mai declarat că, deși transporturile ilegale nu au avut loc în aceeași tură de control, există indicii că acestea s-ar fi produs, cel mai probabil, la același punct de trecere a frontierei.

Cazul a ieșit la iveală la 20 noiembrie 2025, când un cetățean moldovean a încercat să treacă frontiera cu România, la volanul unui camion încărcat cu arme și muniții. Autovehiculul a trecut de controlul autorităților moldovenești, însă a fost oprit ulterior de autoritățile române. Conform informațiilor prezentate, muniția ar fi fost introdusă anterior în Republica Moldova prin contrabandă, cu ajutorul unui cărăuș care efectua periodic curse cu un camion marfar din Ucraina.

În dosar au fost reținute cinci persoane: exportatorul, brokerul vamal și transportatorul – arestați în Republica Moldova – precum și șoferul camionului, aflat în detenție în România. Ancheta penală este în desfășurare.