Un reportaj The Times arată viața din Transnistria, regiunea separatistă a Republicii Moldova, controlată de forțele ruse, care, așa cum arată reportajul, pare să fi rămas ”încremenită în 1990”: În piața de lângă Casa de Cultură a Poporului, doi adolescenți fumează o țigară sub o statuie albă și strălucitoare a lui Lenin.

În apropiere, o trupă de copii execută un dans tradițional rusesc. Două femei cu eșarfe pe cap servesc fasole și pui sub un steag cu seceră și ciocan, într-o cafenea în stil sovietic. Timpul pare să se fi oprit în Transnistria din 1990, când micuța regiune separatistă și-a declarat independența față de Moldova, în timpul stingerii URSS.

Cu toate acestea, aparențele sunt înșelătoare: în ultimele zile, acest teritoriu pro-rus de 400.000 de locuitori, nerecunoscut la nivel internațional, situat în sud-estul Europei, a devenit un punct de interes fierbinte la nivel mondial, pe fondul temerilor că forțele de la Kremlin sunt pe cale să îl folosească pentru a-și extinde războiul dincolo de Ucraina.

Alarma a fost trasă atunci când un comandant rus de rang înalt a declarat că „operațiunea specială” a Moscovei vizează crearea unui pod terestru din Donbas până în Transnistria, o acțiune care ar sugruma sufletul economic al Ucrainei și ar atrage Moldova în conflict. La momentul respectiv, presa de stat rusă a început să publice articole în care susținea că vorbitorii de limbă rusă din Moldova sunt reprimați – o afirmație pe care Kremlinul a folosit-o pentru a-și justifica invazia Ucrainei în februarie.
Apoi, săptămâna trecută, au avut loc o serie de atacuri misterioase în interiorul Transnistriei, care au vizat sediile securității de stat și două turnuri radio din epoca sovietică. Atât transnistrenii, cât și rușii au declarat că în spatele lor se află ucrainenii.
Ucrainenii au dat vina pe ruși, mai exact pe FSB, principala agenție succesoare a KGB-ului.

Guvernul Republicii Moldova, prins la mijloc și încercând cu disperare să evite să fie atras într-un război pe care nu are capacitatea de a lupta, a declarat doar că în spatele atacurilor se află facțiuni din regiunea transnistreană.
Soldați din Rusia, Moldova și Transnistria stau de pază la o zonă de securitate pe un pod care separă regiunea separatistă de Moldova.

Spre deosebire de Ucraina, Moldova a precizat că țara nu este interesată să adere la NATO. Dar în martie, Moldova a început să depună eforturi pentru a adera la Uniunea Europeană și a acceptat sute de mii de refugiați ucraineni de la începutul războiului – mai mulți pe cap de locuitor decât orice altă națiune.

Șansele de a menține stabilitatea și în același timp de a rămâne neutru în conflictul mai larg devin din ce în ce mai îndepărtate pe zi ce trece.

„Cred că acest echilibru delicat este din ce în ce mai greu de menținut”, a declarat Natalia Gavrilița, prim-ministrul moldovean, într-un interviu acordat la Chișinău, capitala țării. „Și există riscuri, riscuri semnificative pentru securitatea Moldovei, pentru economia Moldovei, pentru coeziunea socială și pentru stabilitatea guvernului”.

În timp ce Republica Moldova se lupta pentru a păstra controlul situației, Transnistria s-a mobilizat, anunțând o stare de urgență de 15 zile și interzicând intrarea turiștilor. În timpul unei vizite sub acoperire săptămâna trecută, am văzut puncte de control nou înființate la intrările în Tiraspol, capitala de facto, păzite de bărbați cu cagule care purtau kalașnikovuri. Blocuri de beton și saci de nisip fuseseră îngrămădiți la intersecțiile de drumuri.

Un flux constant de propagandă televizată rusă fără temei i-a îngrozit pe rezidenții locali că hoarde de ultranaționaliști înarmați din Ucraina sunt pe cale să vină peste graniță pentru a-i distruge.

În acest mediu, unii spun că tânjesc după protecția armatei ruse.

„Ar fi mai bine dacă rușii ar veni și ne-ar ajuta”, a spus Dima, în vârstă de 20 de ani, care flirta cu una dintre vecinele sale într-o mică piață din oraș. „Sunt îngrijorat că ucrainenii vor ataca, că va fi un război și că va trebui să lupt”.

În pofida afirmațiilor rusești potrivit cărora Republica Moldova încearcă să se alăture României și să îi forțeze pe transnistreni să nu mai vorbească limba rusă, toate acestea fiind negate de guvernul de la Chișinău – Republica Moldova și Transnistria au coexistat pașnic de când un scurt război pentru acest teritoriu s-a încheiat în 1992. Comerțul și călătoriile între teritoriile disputate și restul Moldovei continuă.

Regiunea este subdezvoltată, cu un salariu mediu de doar 200 de lire sterline pe lună

Thomas de Waal, senior fellow la Carnegie Europe, a declarat că transnistrenii „nu doresc să fie târâți în conflict”. El a adăugat: „Ei fac mereu acest exercițiu de echilibru între Rusia, Moldova și UE. Ei au un picior politic și cultural în Rusia, iar economic și geografic în Moldova și UE”.

Aproape toți tinerii din Transnistria cu care am vorbit au spus că ar dori să se alăture Moldovei ca parte a unei federații. Mulți pleacă la Chișinău sau pentru a călători în străinătate de îndată ce pot – lăsând în urmă o regiune profund subdezvoltată, unde salariul mediu este de aproximativ 200 de lire sterline pe lună.

Pe o stradă liniștită din orașul Bender, Sasha, în vârstă de 17 ani, și-a scos căștile și a explicat de ce vrea să se mute.

„Cred că va fi un război”, a spus el. „Sunt foarte îngrijorat. Vreau doar să plec acum”.
Zvonurile potrivit cărora bărbaților în vârstă de luptă li se va interzice să părăsească teritoriul sau vor fi înrolați pentru a lupta i-au determinat deja pe unii să se îndrepte spre Chișinău sau spre satele din apropierea graniței de facto.

„Este doar în cazul în care se întâmplă ceva”, a declarat un bărbat în vârstă de 30 de ani, care a cerut să nu i se spună numele. „Dacă va fi un război, nu vreau să lupt”.

În Transnistria se află deja aproximativ 1.500 de soldați ruși, unii dintre ei fiind oficial pacificatori. Pe hârtie, acest lucru ar putea părea o amenințare serioasă pentru vestul Ucrainei și Moldova. Dar analiștii – și, în privat, chiar și oficialii ucraineni – spun că forțele de acolo nu sunt la înălțime.

Nu sunt forțe de elită, cu un nivel înalt de pregătire, trimise de la Moscova. Acestea sunt, a spus de Waal, aproape toți rezidenți locali cu pașapoarte rusești.

Mulți tineri din zonă sar la orice șansă de a pleca în străinătate

În sprijinul lor se află aproximativ 7.000 de luptători transnistreni, dintre care mulți – ca și alții din regiunea separatistă – au pașapoarte moldovenești.

Ceea de ce se tem oficialii moldoveni mai mult decât de o invazie reală este faptul că provocatorii ar putea crea rapid tulburări enorme în interiorul granițelor lor și, în cele din urmă, să submineze guvernul pentru a crea un stat vasal pro-rus.

Gavrilița și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, au venit la putere pe o platformă pro-UE și anticorupție, angajându-se să își antreneze cei 3,5 milioane de locuitori într-un viitor mai prosper, menținând în același timp neutralitatea față de Rusia, de care se bazează foarte mult pentru aprovizionarea cu energie.

Cu toate acestea, campaniile de dezinformare susținute de Kremlin au alimentat de mult timp diviziunile dintre moldovenii care privesc spre Europa pentru viitorul lor și cei care susțin viziunea mondială a lui Putin.
„Avem o serie de vulnerabilități structurale care s-au acumulat de-a lungul anilor și care nu au fost atenuate”, a declarat Gavrilita, în vârstă de 44 de ani. „În sectorul gazelor, în sectorul energiei electrice, în ceea ce privește securitatea noastră economică, cu războiul în curs de desfășurare, conflictul nerezolvat din regiunea transnistreană. Și în contextul războiului, toate aceste vulnerabilități au devenit riscuri mai mari pentru Republica Moldova”.

Miza este incredibil de mare pentru o țară care era deja cea mai săracă din Europa. În cazul în care Rusia ar tăia gazul către Moldova – așa cum a făcut cu Polonia și Bulgaria – riscul de tulburări populare ar crește.

„Există un potențial de slăbire a coeziunii sociale și de interferență în sfera politică din cauza scăderii nivelului de trai”, a declarat premierul.

Guvernul a interzis utilizarea publică a simbolului Z, sinonim cu sprijinul pentru campania militară a Rusiei, împreună cu evenimentele de celebrare a capitulării Germaniei naziste, pe care Rusia o marchează la 9 mai.

Orașul este la limită, locuitorii temându-se de un conflict violent se

S-ar putea să nu fie suficient. Deocamdată, Moldova este protejată de corpul principal al forțelor rusești de către armata ucraineană, care este bine antrenată, călit în luptă și din ce în ce mai bine aprovizionată de Occident.
Cu toate acestea, în cazul în care Rusia ar confunda previziunile oficialilor occidentali din domeniul apărării, avansând spre vest și cucerind orașul ucrainean Odesa, aflat la 50 de kilometri de Moldova, aceștia ar avea puține resurse militare. Armata moldovenească are mai puțin de 8.000 de oameni activi și un armament greu foarte limitat.

Rușii ar putea apoi să adreseze un ultimatum guvernului de la Chișinău pentru a ceda Transnistria sau pentru a demisiona în favoarea unui lider pro-rus.

Deocamdată, atât locuitorii din Chișinău, cât și cei din Tiraspol sunt uniți în teama lor de o escaladare care ar putea să le spulbere pacea fragilă.

„Guvernul nostru trebuie să realizeze că este o țară neutră și că nu ar trebui să provoace Rusia”, a declarat Alexandru, în vârstă de 60 de ani, un ofițer de armată în retragere care se plimba săptămâna trecută prin Chișinău. „Sunt prea pro-occidentali, guvernul de aici, așa cum au fost în Georgia și cum au fost în Ucraina. Și vedeți ce s-a întâmplat. Am mai văzut război înainte și nu vreau să îl văd din nou”.