Tinerii din Republica Moldova, tot mai interesați de aderarea la Uniunea Europeană

Un sondaj realizat de CBS-AXA în luna mai 2024, la comanda organizației Watchdog, relevă că un număr tot mai mare de tineri din Republica Moldova ar vota pentru aderarea țării lor la Uniunea Europeană. Potrivit datelor, 51,9% dintre tinerii cu vârsta între 30 și 44 de ani ar susține acest pas, în timp ce 26,6% ar vota împotrivă.

Comparativ cu rezultatele Barometrului Opiniei Publice din septembrie 2023, care indicau că 49,7% dintre tinerii din aceeași categorie de vârstă ar fi votat pentru aderare, cifrele din acest an marchează o creștere semnificativă. Cu toate acestea, procentul actual rămâne sub cel din 2022, când 54,8% dintre tineri susțineau aderarea la UE.

Un alt sondaj realizat de IMAS în mai 2024 arată că 49,9% dintre tinerii cu vârsta între 26 și 49 de ani ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la UE, iar 29,7% ar vota împotrivă. Aceasta reprezintă o ușoară scădere față de luna februarie a aceluiași an, când ponderea susținătorilor era de 52,7%, iar 32% ar vota împotrivă.

Această tendință de creștere reflectă un interes tot mai mare al tinerilor pentru integrarea europeană, într-un context în care aderarea la UE este văzută ca o oportunitate pentru dezvoltarea economică și socială a țării. Tinerii moldoveni percep integrarea europeană ca un vector important pentru creșterea nivelului de trai, accesul la piața europeană și dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor publice.

Sondajele indică faptul că, în ciuda unor fluctuații, sprijinul pentru aderarea la UE rămâne relativ stabil și în creștere printre tineri, reflectând aspirațiile acestora pentru un viitor mai bun în cadrul Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tineri #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.