Tinerii din Republica Moldova, tot mai interesați de aderarea la Uniunea Europeană

Un sondaj realizat de CBS-AXA în luna mai 2024, la comanda organizației Watchdog, relevă că un număr tot mai mare de tineri din Republica Moldova ar vota pentru aderarea țării lor la Uniunea Europeană. Potrivit datelor, 51,9% dintre tinerii cu vârsta între 30 și 44 de ani ar susține acest pas, în timp ce 26,6% ar vota împotrivă.

Comparativ cu rezultatele Barometrului Opiniei Publice din septembrie 2023, care indicau că 49,7% dintre tinerii din aceeași categorie de vârstă ar fi votat pentru aderare, cifrele din acest an marchează o creștere semnificativă. Cu toate acestea, procentul actual rămâne sub cel din 2022, când 54,8% dintre tineri susțineau aderarea la UE.

Un alt sondaj realizat de IMAS în mai 2024 arată că 49,9% dintre tinerii cu vârsta între 26 și 49 de ani ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la UE, iar 29,7% ar vota împotrivă. Aceasta reprezintă o ușoară scădere față de luna februarie a aceluiași an, când ponderea susținătorilor era de 52,7%, iar 32% ar vota împotrivă.

Această tendință de creștere reflectă un interes tot mai mare al tinerilor pentru integrarea europeană, într-un context în care aderarea la UE este văzută ca o oportunitate pentru dezvoltarea economică și socială a țării. Tinerii moldoveni percep integrarea europeană ca un vector important pentru creșterea nivelului de trai, accesul la piața europeană și dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor publice.

Sondajele indică faptul că, în ciuda unor fluctuații, sprijinul pentru aderarea la UE rămâne relativ stabil și în creștere printre tineri, reflectând aspirațiile acestora pentru un viitor mai bun în cadrul Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tineri #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.