Tinerii din Republica Moldova, tot mai interesați de aderarea la Uniunea Europeană

Un sondaj realizat de CBS-AXA în luna mai 2024, la comanda organizației Watchdog, relevă că un număr tot mai mare de tineri din Republica Moldova ar vota pentru aderarea țării lor la Uniunea Europeană. Potrivit datelor, 51,9% dintre tinerii cu vârsta între 30 și 44 de ani ar susține acest pas, în timp ce 26,6% ar vota împotrivă.

Comparativ cu rezultatele Barometrului Opiniei Publice din septembrie 2023, care indicau că 49,7% dintre tinerii din aceeași categorie de vârstă ar fi votat pentru aderare, cifrele din acest an marchează o creștere semnificativă. Cu toate acestea, procentul actual rămâne sub cel din 2022, când 54,8% dintre tineri susțineau aderarea la UE.

Un alt sondaj realizat de IMAS în mai 2024 arată că 49,9% dintre tinerii cu vârsta între 26 și 49 de ani ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la UE, iar 29,7% ar vota împotrivă. Aceasta reprezintă o ușoară scădere față de luna februarie a aceluiași an, când ponderea susținătorilor era de 52,7%, iar 32% ar vota împotrivă.

Această tendință de creștere reflectă un interes tot mai mare al tinerilor pentru integrarea europeană, într-un context în care aderarea la UE este văzută ca o oportunitate pentru dezvoltarea economică și socială a țării. Tinerii moldoveni percep integrarea europeană ca un vector important pentru creșterea nivelului de trai, accesul la piața europeană și dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor publice.

Sondajele indică faptul că, în ciuda unor fluctuații, sprijinul pentru aderarea la UE rămâne relativ stabil și în creștere printre tineri, reflectând aspirațiile acestora pentru un viitor mai bun în cadrul Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tineri #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.