Numărul tinerilor străini care aleg să fie specialiști made in Moldova s-a majorat cu 13,5%

În acest an, rata de admitere la studii în Republica Moldova se anunță a fi una pozitivă comparativ cu anii precedenți. Se observă o înclinație semnificativ mai mare a tinerilor de a merge la studii, fie liceale, fie universitare, decât în trecut. În plus, numărul tinerilor străini care vin la studii în Republica Moldova continuă să crească.

Potrivit expertului în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, ponderea persoanelor de peste 30 de ani, și mai ales a celor de peste 40 de ani, care decid să urmeze studii este în creștere. Dacă acum 7 ani, doar 32% dintre tinerii din Republica Moldova urmau studii, acum acest procent a crescut la 42%. Aproape jumătate dintre tinerii care nu au migrat decid să meargă la studii, un semn pozitiv pentru viitorul educației în țară.

Veaceslav Ioniță este optimist cu privire la numărul de studenți care vor fi înmatriculați în acest an la universitățile din Republica Moldova. Dacă în anul de studiu 2019/2020 s-au înscris la facultate 13,6 mii de persoane; în 2020/2021 – 15,5 mii; în 2022/2023 – 13,6 mii; în acest an, 2024/2025, este prognozat un număr de 14,5 mii. În ciuda fluctuațiilor anuale, tendința generală este una de creștere.

În fiecare an, numărul studenților străini care vin să studieze în Republica Moldova este în creștere. În anul de studiu 2023/2024, 5217 studenți străini s-au înscris la universitățile din Moldova, cei mai mulți provenind din România (51,7%), India (21,1%) și Israel (10,3%). Numărul studenților din India a crescut în ultimii ani, în timp ce numărul celor din Israel a scăzut. De asemenea, din Ucraina au venit mai mulți studenți din cauza războiului, dar numărul lor a început să scadă din nou.

Veaceslav Ioniță a menționat că numărul studenților de peste 30 de ani este în creștere, ceea ce ajută la menținerea universităților moldovenești. Dacă în 2010/2011 aceștia reprezentau 6,4% din totalul studenților, în 2023/2024 au ajuns să reprezinte 16,8%. În mod spectaculos, procentul celor de peste 40 de ani a crescut de la 1,2% în 2010/2011 la 6,5% în 2023/2024.

În ceea ce privește rata de continuare a studiilor la masterat, aceasta a fost de 29% în 2010/2011, ajungând la 58% în 2023/2024. Acești studenți contribuie semnificativ la vitalitatea universităților din Republica Moldova, asigurându-se că acestea rămân active și relevante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#specialisti #straini #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.