Numărul tinerilor străini care aleg să fie specialiști made in Moldova s-a majorat cu 13,5%

În acest an, rata de admitere la studii în Republica Moldova se anunță a fi una pozitivă comparativ cu anii precedenți. Se observă o înclinație semnificativ mai mare a tinerilor de a merge la studii, fie liceale, fie universitare, decât în trecut. În plus, numărul tinerilor străini care vin la studii în Republica Moldova continuă să crească.

Potrivit expertului în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, ponderea persoanelor de peste 30 de ani, și mai ales a celor de peste 40 de ani, care decid să urmeze studii este în creștere. Dacă acum 7 ani, doar 32% dintre tinerii din Republica Moldova urmau studii, acum acest procent a crescut la 42%. Aproape jumătate dintre tinerii care nu au migrat decid să meargă la studii, un semn pozitiv pentru viitorul educației în țară.

Veaceslav Ioniță este optimist cu privire la numărul de studenți care vor fi înmatriculați în acest an la universitățile din Republica Moldova. Dacă în anul de studiu 2019/2020 s-au înscris la facultate 13,6 mii de persoane; în 2020/2021 – 15,5 mii; în 2022/2023 – 13,6 mii; în acest an, 2024/2025, este prognozat un număr de 14,5 mii. În ciuda fluctuațiilor anuale, tendința generală este una de creștere.

În fiecare an, numărul studenților străini care vin să studieze în Republica Moldova este în creștere. În anul de studiu 2023/2024, 5217 studenți străini s-au înscris la universitățile din Moldova, cei mai mulți provenind din România (51,7%), India (21,1%) și Israel (10,3%). Numărul studenților din India a crescut în ultimii ani, în timp ce numărul celor din Israel a scăzut. De asemenea, din Ucraina au venit mai mulți studenți din cauza războiului, dar numărul lor a început să scadă din nou.

Veaceslav Ioniță a menționat că numărul studenților de peste 30 de ani este în creștere, ceea ce ajută la menținerea universităților moldovenești. Dacă în 2010/2011 aceștia reprezentau 6,4% din totalul studenților, în 2023/2024 au ajuns să reprezinte 16,8%. În mod spectaculos, procentul celor de peste 40 de ani a crescut de la 1,2% în 2010/2011 la 6,5% în 2023/2024.

În ceea ce privește rata de continuare a studiilor la masterat, aceasta a fost de 29% în 2010/2011, ajungând la 58% în 2023/2024. Acești studenți contribuie semnificativ la vitalitatea universităților din Republica Moldova, asigurându-se că acestea rămân active și relevante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#specialisti #straini #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.