Numărul tinerilor străini care aleg să fie specialiști made in Moldova s-a majorat cu 13,5%

În acest an, rata de admitere la studii în Republica Moldova se anunță a fi una pozitivă comparativ cu anii precedenți. Se observă o înclinație semnificativ mai mare a tinerilor de a merge la studii, fie liceale, fie universitare, decât în trecut. În plus, numărul tinerilor străini care vin la studii în Republica Moldova continuă să crească.

Potrivit expertului în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, ponderea persoanelor de peste 30 de ani, și mai ales a celor de peste 40 de ani, care decid să urmeze studii este în creștere. Dacă acum 7 ani, doar 32% dintre tinerii din Republica Moldova urmau studii, acum acest procent a crescut la 42%. Aproape jumătate dintre tinerii care nu au migrat decid să meargă la studii, un semn pozitiv pentru viitorul educației în țară.

Veaceslav Ioniță este optimist cu privire la numărul de studenți care vor fi înmatriculați în acest an la universitățile din Republica Moldova. Dacă în anul de studiu 2019/2020 s-au înscris la facultate 13,6 mii de persoane; în 2020/2021 – 15,5 mii; în 2022/2023 – 13,6 mii; în acest an, 2024/2025, este prognozat un număr de 14,5 mii. În ciuda fluctuațiilor anuale, tendința generală este una de creștere.

În fiecare an, numărul studenților străini care vin să studieze în Republica Moldova este în creștere. În anul de studiu 2023/2024, 5217 studenți străini s-au înscris la universitățile din Moldova, cei mai mulți provenind din România (51,7%), India (21,1%) și Israel (10,3%). Numărul studenților din India a crescut în ultimii ani, în timp ce numărul celor din Israel a scăzut. De asemenea, din Ucraina au venit mai mulți studenți din cauza războiului, dar numărul lor a început să scadă din nou.

Veaceslav Ioniță a menționat că numărul studenților de peste 30 de ani este în creștere, ceea ce ajută la menținerea universităților moldovenești. Dacă în 2010/2011 aceștia reprezentau 6,4% din totalul studenților, în 2023/2024 au ajuns să reprezinte 16,8%. În mod spectaculos, procentul celor de peste 40 de ani a crescut de la 1,2% în 2010/2011 la 6,5% în 2023/2024.

În ceea ce privește rata de continuare a studiilor la masterat, aceasta a fost de 29% în 2010/2011, ajungând la 58% în 2023/2024. Acești studenți contribuie semnificativ la vitalitatea universităților din Republica Moldova, asigurându-se că acestea rămân active și relevante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#specialisti #straini #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.