Numărul tinerilor străini care aleg să fie specialiști made in Moldova s-a majorat cu 13,5%

19 Iul. 2024, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Iul. 2024, 16:46 // Actual //  bani.md

În acest an, rata de admitere la studii în Republica Moldova se anunță a fi una pozitivă comparativ cu anii precedenți. Se observă o înclinație semnificativ mai mare a tinerilor de a merge la studii, fie liceale, fie universitare, decât în trecut. În plus, numărul tinerilor străini care vin la studii în Republica Moldova continuă să crească.

Potrivit expertului în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, ponderea persoanelor de peste 30 de ani, și mai ales a celor de peste 40 de ani, care decid să urmeze studii este în creștere. Dacă acum 7 ani, doar 32% dintre tinerii din Republica Moldova urmau studii, acum acest procent a crescut la 42%. Aproape jumătate dintre tinerii care nu au migrat decid să meargă la studii, un semn pozitiv pentru viitorul educației în țară.

Veaceslav Ioniță este optimist cu privire la numărul de studenți care vor fi înmatriculați în acest an la universitățile din Republica Moldova. Dacă în anul de studiu 2019/2020 s-au înscris la facultate 13,6 mii de persoane; în 2020/2021 – 15,5 mii; în 2022/2023 – 13,6 mii; în acest an, 2024/2025, este prognozat un număr de 14,5 mii. În ciuda fluctuațiilor anuale, tendința generală este una de creștere.

În fiecare an, numărul studenților străini care vin să studieze în Republica Moldova este în creștere. În anul de studiu 2023/2024, 5217 studenți străini s-au înscris la universitățile din Moldova, cei mai mulți provenind din România (51,7%), India (21,1%) și Israel (10,3%). Numărul studenților din India a crescut în ultimii ani, în timp ce numărul celor din Israel a scăzut. De asemenea, din Ucraina au venit mai mulți studenți din cauza războiului, dar numărul lor a început să scadă din nou.

Veaceslav Ioniță a menționat că numărul studenților de peste 30 de ani este în creștere, ceea ce ajută la menținerea universităților moldovenești. Dacă în 2010/2011 aceștia reprezentau 6,4% din totalul studenților, în 2023/2024 au ajuns să reprezinte 16,8%. În mod spectaculos, procentul celor de peste 40 de ani a crescut de la 1,2% în 2010/2011 la 6,5% în 2023/2024.

În ceea ce privește rata de continuare a studiilor la masterat, aceasta a fost de 29% în 2010/2011, ajungând la 58% în 2023/2024. Acești studenți contribuie semnificativ la vitalitatea universităților din Republica Moldova, asigurându-se că acestea rămân active și relevante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Iul. 2026, 09:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Iul. 2026, 09:43 // Actual //  Grîu Tatiana

Piața mondială a petrolului intră într-o nouă zonă de risc, iar traderii avertizează că rezervele care au ținut sub control scumpirile sunt aproape epuizate. În aceste condiții, orice nouă perturbare a transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea duce la noi scumpiri ale petrolului și carburanților.

Reluarea confruntărilor dintre Statele Unite și Iran a afectat din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume. Înainte de izbucnirea conflictului, prin această zonă tranzitau aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere pe zi, echivalentul unei cincimi din consumul mondial.

Potrivit Financial Times, aproape trei sferturi din cele aproximativ 400 de milioane de barili eliberați din rezervele strategice în prima etapă a crizei au fost deja utilizați. Astfel, statele dispun de o marjă mult mai redusă pentru a interveni în cazul unei noi escaladări.

Și Fondul Monetar Internațional atrage atenția că, până la sfârșitul lunii mai, peste 1,1 miliarde de barili de țiței nu au mai ajuns pe piața internațională din cauza perturbărilor provocate de conflict. Volumul este echivalent cu aproximativ zece zile de consum mondial și depășește pierderile înregistrate în aceeași etapă a crizei petroliere din 1973, a războiului Iran-Irak și a Războiului din Golf.

După armistițiul temporar din luna iunie, exporturile statelor din Golf reveniseră la peste 80% din nivelul de dinaintea războiului. În ultima săptămână însă, acestea au coborât din nou sub 50%, până la aproximativ 11 milioane de barili pe zi, potrivit estimărilor Goldman Sachs.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite încearcă să redirecționeze o parte din exporturi prin conducte și terminale aflate în afara Strâmtorii Ormuz, însă capacitatea acestora nu este suficientă pentru a înlocui complet transporturile blocate. Irakul și Kuweitul rămân printre statele cele mai afectate, având puține alternative pentru exporturile de petrol.

Pe fondul acestor tensiuni, petrolul Brent s-a tranzacționat miercuri la 84,95 de dolari pe baril, cu peste 15% mai mult decât înainte de izbucnirea conflictului, iar petrolul american WTI a închis la 79,60 dolari pe baril. Goldman Sachs estimează că Brent ar putea depăși pragul de 110 dolari pe baril în ultimul trimestru al anului dacă exporturile din Golf nu își revin.

Escaladarea situației vine după ce Statele Unite au reimpus blocada navală asupra porturilor iraniene și au lansat noi atacuri asupra unor obiective militare din apropierea Strâmtorii Ormuz. În replică, Iranul a amenințat că va bloca și alte coridoare de export din regiune, avertizând că petrolul și gazele vor fi exportate „fie pentru toată lumea, fie pentru nimeni”.

Traderii avertizează că, fără o soluție diplomatică, orice nou atac asupra unui petrolier, terminal sau conducte s-ar putea reflecta rapid în prețul carburanților, în costurile transporturilor și în inflația mondială.