Numărul tinerilor străini care aleg să fie specialiști made in Moldova s-a majorat cu 13,5%

În acest an, rata de admitere la studii în Republica Moldova se anunță a fi una pozitivă comparativ cu anii precedenți. Se observă o înclinație semnificativ mai mare a tinerilor de a merge la studii, fie liceale, fie universitare, decât în trecut. În plus, numărul tinerilor străini care vin la studii în Republica Moldova continuă să crească.

Potrivit expertului în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, ponderea persoanelor de peste 30 de ani, și mai ales a celor de peste 40 de ani, care decid să urmeze studii este în creștere. Dacă acum 7 ani, doar 32% dintre tinerii din Republica Moldova urmau studii, acum acest procent a crescut la 42%. Aproape jumătate dintre tinerii care nu au migrat decid să meargă la studii, un semn pozitiv pentru viitorul educației în țară.

Veaceslav Ioniță este optimist cu privire la numărul de studenți care vor fi înmatriculați în acest an la universitățile din Republica Moldova. Dacă în anul de studiu 2019/2020 s-au înscris la facultate 13,6 mii de persoane; în 2020/2021 – 15,5 mii; în 2022/2023 – 13,6 mii; în acest an, 2024/2025, este prognozat un număr de 14,5 mii. În ciuda fluctuațiilor anuale, tendința generală este una de creștere.

În fiecare an, numărul studenților străini care vin să studieze în Republica Moldova este în creștere. În anul de studiu 2023/2024, 5217 studenți străini s-au înscris la universitățile din Moldova, cei mai mulți provenind din România (51,7%), India (21,1%) și Israel (10,3%). Numărul studenților din India a crescut în ultimii ani, în timp ce numărul celor din Israel a scăzut. De asemenea, din Ucraina au venit mai mulți studenți din cauza războiului, dar numărul lor a început să scadă din nou.

Veaceslav Ioniță a menționat că numărul studenților de peste 30 de ani este în creștere, ceea ce ajută la menținerea universităților moldovenești. Dacă în 2010/2011 aceștia reprezentau 6,4% din totalul studenților, în 2023/2024 au ajuns să reprezinte 16,8%. În mod spectaculos, procentul celor de peste 40 de ani a crescut de la 1,2% în 2010/2011 la 6,5% în 2023/2024.

În ceea ce privește rata de continuare a studiilor la masterat, aceasta a fost de 29% în 2010/2011, ajungând la 58% în 2023/2024. Acești studenți contribuie semnificativ la vitalitatea universităților din Republica Moldova, asigurându-se că acestea rămân active și relevante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#specialisti #straini #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea rapidă a centralelor din surse regenerabile a determinat autoritățile să intervină asupra cadrului de siguranță din sectorul energetic. Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat o nouă redacție a Normelor de securitate la exploatarea instalațiilor electrice, care înlocuiește documentul din 2019 și îl aliniază la realitățile actuale ale pieței.

Potrivit ANRE, în perioada 2020–2024 au fost puse în funcțiune 1 865 de centrale fotovoltaice și 59 de centrale eoliene, iar anul 2023 a consemnat un vârf, cu 864 de centrale fotovoltaice admise în exploatare. Această evoluție rapidă a impus completarea normelor cu cerințe specifice pentru exploatarea și mentenanța instalațiilor electrice din surse regenerabile.

„Creșterea exponențială a centralelor din surse regenerabile a făcut necesară actualizarea urgentă a Normelor de securitate, pentru a reduce riscurile și a asigura un nivel adecvat de protecție a personalului electrotehnic”, subliniază ANRE.

Noua redacție ajustează valorile nivelurilor de tensiune în conformitate cu standardul european, introduce cerințe clare pentru personalul care pregătește locul de muncă, un formular standard al dispoziției de lucru, precum și reguli detaliate pentru lucrările efectuate de agenți economici contractați și pentru intervențiile realizate în regim de exploatare curentă.

Autoritatea de reglementare precizează că aceste modificări vor contribui la diminuarea riscului de accidente, la creșterea clarității operaționale și la armonizarea cadrului național cu standardele europene de securitate electrică, consolidând totodată cooperarea dintre operatorii de sistem și prestatorii de servicii.