Tiraspolul se plânge de prea mulți lei moldovenești în regiunea transnistreană . „Comerțul se va restrânge”

În viitorul apropiat, comerțul dintre malul stâng și malul drept al Nistrului se va restrânge, din cauza că în regiunea transnistreană există prea mulți lei moldovenești. Este părerea prim-vicepreședintelui Băncii Centrale a regiunii, Alexei Melnic. Potrivit lui, întreprinderile din regiunea transnistreană, care își vând marfa pe malul drept al Nistrului, primesc în schimb lei moldovenești. Firmele transnistrene vând mai mult în comparație cu ceea ce cumpără consumatorii de pe malul stâng al Nistrului de la furnizorii de pe malul drept. Este vorba de o diferență care se cifrează la circa 135 de milioane de dolari anual, în echivalentul său în lei moldovenești. Această sumă în lei este mai mare decât are nevoie în prezent regiunea. Acești bani nu pot fi schimbați într-o altă valută, pentru că băncile din Republica Moldova refuză să efectueze schimbul, a spus Alexei Melnic la un canal local de televiziune, notează IPN.

„Înțelegem că în viitor această situație nu va face decât să degradeze. Având în vedere că leii care intră pe teritoriul Transnistriei nu pot fi convertiți sub formă de încasări, valoarea leului pe teritoriul Transnistriei va scădea în raport cu nivelurile care sunt pe malul drept. În acest sens, comerțul dintre Transnistria și restul Moldovei se va restrânge, și foarte rapid, întrucât comerțul presupune un schimb echivalent”, a explicat Alexei Melnic.

Problema convertirii leilor moldovenești din conturile agenților economici de pe malul stâng, de către băncile din dreapta Nistrului există de mai mulți ani.

#transnistria #comert #stanga nistrului #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O nouă dispută zguduie Uniunea Europeană, după ce Croația a respins solicitarea Ungariei și Slovaciei de a facilita transportul petrolului rusesc, în contextul întreruperii livrărilor prin Ucraina. Decizia vine după ce un atac aerian rusesc din 27 ianuarie a avariat ramura sudică a conductei Drujba, singura rută prin care cele două state mai primeau țiței din Rusia.

Budapesta și Bratislava au cerut sprijinul Zagrebului pentru a evita o criză de aprovizionare, însă ministrul croat al Economiei, Ante Šušnjar, a respins public solicitarea. „Un baril cumpărat din Rusia poate părea mai ieftin pentru unele țări, dar ajută la finanțarea războiului și a atacurilor asupra poporului ucrainean. Nu mai există scuze pentru a rămâne legați de țițeiul rusesc pentru nicio țară din UE”, a transmis oficialul.

Între timp, Comisia Europeană încearcă să calmeze temerile legate de o eventuală criză energetică. Un purtător de cuvânt al Executivului comunitar a declarat marți că nu există riscuri pe termen scurt privind securitatea aprovizionării cu petrol în Ungaria sau Slovacia, în urma perturbării fluxului de țiței rusesc prin Ucraina.

„Nu există riscuri pe termen scurt la adresa securității aprovizionării, deoarece ambele state membre UE – Ungaria și Slovacia – au rezerve în stocurile de urgență pentru 90 de zile”, a precizat oficialul, în cadrul unei conferințe de presă. Acesta a adăugat că Bruxelles-ul este în contact cu autoritățile de la Kiev pentru a stabili un calendar privind repararea conductei Drujba.

Conform legislației europene, statele membre trebuie să mențină rezerve de petrol echivalente cu cel puțin 90 de zile de importuri nete, pentru a face față unor eventuale șocuri de aprovizionare.

În luna februarie nu au mai fost înregistrate livrări de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia. Cele două țări sunt ultimele din UE care mai depind de țițeiul rusesc livrat prin Ucraina și au refuzat până acum inițiativele Bruxelles-ului de a renunța complet la aceste importuri, în cadrul strategiei europene de reducere a veniturilor energetice ale Moscovei.