Toate serviciile publice se vor regăsi într-un singur registru de stat. Cât va costa administrarea anuală a Registrului

Serviciile publice prestate de autoritățile din Republica Moldova vor fi înregistrate într-un sistem informațional, care va fi administrat în mod transparent și cu maximă comoditate pentru beneficiari – cetățeni și mediul de afaceri. În acest sens, cabinetul de miniștri a aprobat astăzi hotărârea privind instituirea Sistemului informațional „Registrul de stat al serviciilor publice”.

Potrivit lui Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare, Registrul de stat al serviciilor publice va include toate serviciile publice prestate de autoritățile administrației publice centrale de specialitate, cu posibilitatea includerii și a serviciilor publice prestate de către autoritățile administrației publice locale. De asemenea, noul sistem va permite eficientizarea și îmbunătățirea procesului de prestare a serviciilor publice, precum și constituirea unei baze informaționale pentru dezvoltarea Portalului guvernamental unic al serviciilor publice.

Documentul aprobat de Guvern conține Conceptul și Regulamentul Registrului care descriu principalele aspecte funcționale, organizatorice și tehnologice, aplicate la dezvoltarea și implementarea soluției tehnice, precum și Metodologia cu privire la elaborarea Regulamentului privind organizarea și prestarea serviciului public.

Prin instituirea Sistemului informațional „Registrul de stat al serviciilor publice” se urmărește și realizarea angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, asumate prin tratatele internaționale semnate în vederea realizării proiectului de modernizare a serviciilor publice.

Pentru primul an de creare a Registrului de stat al serviciilor publice vor fi alocate mijloace din Proiectul „Modernizarea serviciilor guvernamentale”, implementat de Agenția de Guvernare Electronică cu suportul Grupului Banca Mondială, costul fiind estimat la aproximativ 1,8 milioane de lei. Costurile anuale pentru administrarea Registrului sunt estimate la circa 300 mii lei, care vor fi alocați din bugetul de stat prin finanțarea centralizată a Agenției de Guvernare Electronică.

#servicii publici #registru de stat #modernizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.