Tofilat aruncă în aer planurile feroviare ale lui Bolea: Redeschiderea podului de la Fălciu e o nouă Leova-Bumbăta

Fostul director al Căii Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, a criticat vehement planurile Ministerului Infrastructurii, condus de Vladimir Bolea, privind redeschiderea circulației feroviare pe podul de la Cantemir-Fălciu. În cadrul emisiunii „Obiectiv Comun” de la TVR Moldova, Tofilat a declarat că proiectul nu are fundament solid și nu corespunde necesităților actuale ale transportului feroviar din Republica Moldova.

„Există viziune și există ceea ce face Guvernul. Eu nu văd o legătură între cele două. Chiar și istoria cu redeschiderea podului Cantemir-Fălciu este, de fapt, o variantă modernă a unui alt proiect ratat, Leova-Bumbăta. Dacă Ministerul va publica un nomenclator al bunurilor ce vor fi transportate și va clarifica costurile și locațiile punctelor vamale, abia atunci voi putea să-mi formez o opinie corectă”, a subliniat Tofilat.

În timp ce ministrul Vladimir Bolea a anunțat că circulația trenurilor pe podul Cantemir-Fălciu va fi redeschisă până la sfârșitul lunii, fostul director al CFM este sceptic în privința viabilității acestui proiect.

„Cum poate podul de la Fălciu să înlocuiască infrastructura de la Galați, destinată pentru transportul direct pe ecartament larg a minereului de la fier la combinatul siderurgic? Este o problemă majoră, iar Fălciu nu poate face față acestui tip de transport. Proiectul este mult prea departe de realitățile curente ale infrastructurii noastre feroviare”, a adăugat el.

Tofilat rămâne rezervat cu privire la succesul acestui proiect, considerând că planurile Ministerului nu sunt suficient de clare și că nu au fost prezentate informații esențiale despre implementare. „Dacă există planuri concrete, aș vrea să le văd publicate pentru a mă putea exprima punctat asupra acestora”, a încheiat Tofilat.

Pentru redeschiderea podului, este necesară reabilitarea unui tronson de cale ferată cu o lungime de 1,8 km. Partea română a finalizat deja lucrările necesare pe teritoriul său, în timp ce pe partea Moldovei se desfășoară lucrări de pregătire.

Podul feroviar dintre Fălciu (România) și Cantemir (Moldova), închis din 1992 din cauza alunecărilor de teren.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#falciu #galti #pod #Tofilat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.