Tofilat aruncă în aer planurile feroviare ale lui Bolea: Redeschiderea podului de la Fălciu e o nouă Leova-Bumbăta

Fostul director al Căii Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, a criticat vehement planurile Ministerului Infrastructurii, condus de Vladimir Bolea, privind redeschiderea circulației feroviare pe podul de la Cantemir-Fălciu. În cadrul emisiunii „Obiectiv Comun” de la TVR Moldova, Tofilat a declarat că proiectul nu are fundament solid și nu corespunde necesităților actuale ale transportului feroviar din Republica Moldova.

„Există viziune și există ceea ce face Guvernul. Eu nu văd o legătură între cele două. Chiar și istoria cu redeschiderea podului Cantemir-Fălciu este, de fapt, o variantă modernă a unui alt proiect ratat, Leova-Bumbăta. Dacă Ministerul va publica un nomenclator al bunurilor ce vor fi transportate și va clarifica costurile și locațiile punctelor vamale, abia atunci voi putea să-mi formez o opinie corectă”, a subliniat Tofilat.

În timp ce ministrul Vladimir Bolea a anunțat că circulația trenurilor pe podul Cantemir-Fălciu va fi redeschisă până la sfârșitul lunii, fostul director al CFM este sceptic în privința viabilității acestui proiect.

„Cum poate podul de la Fălciu să înlocuiască infrastructura de la Galați, destinată pentru transportul direct pe ecartament larg a minereului de la fier la combinatul siderurgic? Este o problemă majoră, iar Fălciu nu poate face față acestui tip de transport. Proiectul este mult prea departe de realitățile curente ale infrastructurii noastre feroviare”, a adăugat el.

Tofilat rămâne rezervat cu privire la succesul acestui proiect, considerând că planurile Ministerului nu sunt suficient de clare și că nu au fost prezentate informații esențiale despre implementare. „Dacă există planuri concrete, aș vrea să le văd publicate pentru a mă putea exprima punctat asupra acestora”, a încheiat Tofilat.

Pentru redeschiderea podului, este necesară reabilitarea unui tronson de cale ferată cu o lungime de 1,8 km. Partea română a finalizat deja lucrările necesare pe teritoriul său, în timp ce pe partea Moldovei se desfășoară lucrări de pregătire.

Podul feroviar dintre Fălciu (România) și Cantemir (Moldova), închis din 1992 din cauza alunecărilor de teren.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#falciu #galti #pod #Tofilat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Domodedovo din Moscova, al doilea ca mărime din capitala Rusiei, a fost vândut pe 29 ianuarie la jumătate din prețul de pornire al licitației, într-o tranzacție care îl aduce în prim-plan pe miliardarul Arkadi Rotenberg, unul dintre apropiații președintelui Vladimir Putin, scrie presa rusă.

Potrivit presei ruse, aeroportul a fost achiziționat de compania „Perspektiva”, filială deținută integral de Aeroportul Internațional Sheremetyevo. Acesta este controlat parțial de statul rus și de un trust în care Rotenberg deține o participație importantă. În urma tranzacției, Domodedovo ajunge practic sub influența cercului de afaceri apropiați Kremlinului.

Prețul final al vânzării a fost de 66,1 miliarde de ruble (aproximativ 670 milioane de euro), exact jumătate din prețul inițial stabilit la licitație. Tranzacția vine după ce aeroportul a fost naționalizat în iunie 2025, la solicitarea Procuraturii Generale a Rusiei. Fostul proprietar, miliardarul Dmitri Kamenshchik, a fost acuzat că ar avea cetățenie străină și că ar fi prejudiciat interesele economice ale statului rus. Înainte de confiscare, instanța i-a interzis să părăsească țara.

Domodedovo, cândva principalul nod pentru zborurile internaționale din Moscova, a intrat într-un declin accentuat odată cu pandemia de COVID-19. Ulterior, sancțiunile impuse Rusiei după declanșarea războiului din Ucraina au redus drastic traficul aerian extern. Numărul pasagerilor a scăzut la aproximativ 14 milioane anual, la jumătate față de nivelurile anterioare crizei sanitare.

Problemele financiare ale aeroportului sunt semnificative. Datoria totală este estimată la circa 70 de miliarde de ruble, jumătate fiind în valută. Auditorii apreciază că doar plata dobânzilor și a ratelor la credite ar putea consuma aproximativ un sfert din veniturile anuale. Presa rusă a relatat că pierderile înregistrate anul trecut s-ar ridica la aproximativ 10 miliarde de ruble.

Noul proprietar este așteptat de autoritățile ruse să găsească soluții pentru redresarea situației. Totuși, experții spun că revenirea la profit depinde în mare măsură de reluarea zborurilor internaționale și de o eventuală relaxare a sancțiunilor — scenarii considerate puțin probabile pe termen scurt.