Tofilat aruncă în aer planurile feroviare ale lui Bolea: Redeschiderea podului de la Fălciu e o nouă Leova-Bumbăta

Fostul director al Căii Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, a criticat vehement planurile Ministerului Infrastructurii, condus de Vladimir Bolea, privind redeschiderea circulației feroviare pe podul de la Cantemir-Fălciu. În cadrul emisiunii „Obiectiv Comun” de la TVR Moldova, Tofilat a declarat că proiectul nu are fundament solid și nu corespunde necesităților actuale ale transportului feroviar din Republica Moldova.

„Există viziune și există ceea ce face Guvernul. Eu nu văd o legătură între cele două. Chiar și istoria cu redeschiderea podului Cantemir-Fălciu este, de fapt, o variantă modernă a unui alt proiect ratat, Leova-Bumbăta. Dacă Ministerul va publica un nomenclator al bunurilor ce vor fi transportate și va clarifica costurile și locațiile punctelor vamale, abia atunci voi putea să-mi formez o opinie corectă”, a subliniat Tofilat.

În timp ce ministrul Vladimir Bolea a anunțat că circulația trenurilor pe podul Cantemir-Fălciu va fi redeschisă până la sfârșitul lunii, fostul director al CFM este sceptic în privința viabilității acestui proiect.

„Cum poate podul de la Fălciu să înlocuiască infrastructura de la Galați, destinată pentru transportul direct pe ecartament larg a minereului de la fier la combinatul siderurgic? Este o problemă majoră, iar Fălciu nu poate face față acestui tip de transport. Proiectul este mult prea departe de realitățile curente ale infrastructurii noastre feroviare”, a adăugat el.

Tofilat rămâne rezervat cu privire la succesul acestui proiect, considerând că planurile Ministerului nu sunt suficient de clare și că nu au fost prezentate informații esențiale despre implementare. „Dacă există planuri concrete, aș vrea să le văd publicate pentru a mă putea exprima punctat asupra acestora”, a încheiat Tofilat.

Pentru redeschiderea podului, este necesară reabilitarea unui tronson de cale ferată cu o lungime de 1,8 km. Partea română a finalizat deja lucrările necesare pe teritoriul său, în timp ce pe partea Moldovei se desfășoară lucrări de pregătire.

Podul feroviar dintre Fălciu (România) și Cantemir (Moldova), închis din 1992 din cauza alunecărilor de teren.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#falciu #galti #pod #Tofilat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Federației Ruse se pregătește pentru o nouă rundă de scumpiri pe piața băuturilor alcoolice. Începând cu 1 ianuarie 2026, accizele vor crește semnificativ – între 8,9% și 31%, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal transmis Dumei de Stat. Cea mai severă majorare îi vizează pe producătorii și importatorii de vin, măsura urmând să se reflecte rapid în prețurile din retail, scrie publicația Komersant.

Conform proiectului, acciza pentru vinurile liniștite va crește cu 31%, de la 113 la 148 de ruble pe litru. Pentru vinurile spumante, majorarea va fi de 8,9%, până la 160 de ruble, iar pentru vinurile din fructe și băuturile pe bază de vin – de 11,5%, până la 165 de ruble. Berea (0,5%–8,6%), cidrul și miedul vor avea o creștere de 10%, acciza ajungând la 33 de ruble.

Pentru băuturile spirtoase cu peste 18% alcool, acciza va urca la 824 de ruble pe litru de alcool pur, cu 11,4% mai mult decât în 2025. La alcoolul sub 18%, acciza va fi recalculată proporțional cu conținutul de alcool, plecând de la 165 de ruble.

Noile valori depășesc semnificativ planificările făcute anul trecut. De exemplu, acciza pe bere pentru 2026 fusese inițial estimată la 31 de ruble, iar cea pentru vin la 118 ruble.

Scumpiri în lanț: berea +4%, vodca +7%, vinul +15%

Creșterea accizelor va împinge inevitabil prețurile la raft. Expertul independent al pieței alcoolului, Aleksei Nebolsin, estimează că berea se va scumpi cu cel puțin 8 ruble pe litru, echivalentul unei creșteri minime de 4,1%, la care se vor adăuga costurile de producție și logistică.

La băuturile tari, președintele „Alkopro”, Andrei Moskovski, afirmă că o sticlă de vodcă va costa cu aproximativ 30 de ruble mai mult, ceea ce va duce prețul unei sticle de 0,5 litri la circa 457 de ruble (+7%). Totuși, piața va resimți efectiv scumpirile abia în martie 2026, întrucât producătorii vor accelera livrările înainte de intrarea în vigoare a noilor accize.

Accizele la vin cresc de câțiva ani mai rapid decât cele la bere sau băuturile tari, spun producătorii. Directorul executiv Fort, Aleksandr Lipilin, anticipează creșteri de 10–15% pentru vinurile ieftine, în timp ce Aleksandr Stavțev, șeful WineRetail, estimează un impact de 70–100 de ruble per sticlă.

Piața vinului se află deja sub presiune: consumul scade încă din 2025, iar în perioada ianuarie–august, vânzările de alcool (fără bere și cidru) au scăzut cu 11,4%, potrivit Rosalkogoltabațcontrol. Cererea de bere a scăzut și mai abrupt, cu 16,3%.

Experții prognozează că vânzările de bere ar putea scădea suplimentar cu 10% în 2026. Pe segmentul băuturilor tari, evoluția depinde de politica privind prețul minim de vânzare. Dacă prețurile minime la whisky și brandy vor fi ridicate la nivelul celor de la coniac, vodca ar putea deveni, paradoxal, cea mai competitivă băutură.

Lipilin afirmă că cea mai mare povară va cădea pe vinurile importate. Producătorii ruși care folosesc struguri autohtoni beneficiază de mecanisme de compensare a accizei, iar vinurile produse din vinomaterial intern nu sunt afectate de noile majorări.

Potrivit lui Stavțev, vinurile georgiene vor fi printre cele mai sensibile la scumpiri, dat fiind că sunt percepute drept „accesibile”. În cazul vinurilor europene, o parte din creșterea accizelor ar putea fi absorbită de scăderea prețurilor de achiziție, după un an cu recolte mari în UE.