Topul miliardarilor născuți din urma succesului vaccinurilor anti-COVID. Ce avere au acumulat

Cel puțin nouă persoane s-au adăugat pe lista miliardarilor lumii datorită producerii de vaccinuri anti-COVID- 19. Averea combinată a acestora este de circa 19,3 miliarde de dolari, o sumă care ar permite ca populaţia tuturor ţărilor cu venituri mici să fie vaccinată.

Topul celor care s-au îmbogățit datorită producerii de vaccinuri:

1. Stéphane Bancel, CEO Moderna (avere 4,3 miliarde de dolari);
2. Ugur Sahin, CEO și fondator BioNTech (avere 4 miliarde de dolari);
3. Timothy Springer, imunolog și investitor fondator la Moderna (avere 2,2 mld. dolari);
4. Noubar Afeyan, Președintele Moderna (avere 1,9 miliarde de dolari);
5. Juan Lopez-Belmonte, președintele ROVI, companie care a colaborat cu Moderna la producția vaccinului său. (avere 1,8 miliarde de dolari);
6. Robert Langer, cercetător și investitor fondator la Moderna (avere 1,6 miliarde de dolari);
7. Zhu Tao, co-fondator și CSO al CanSino Biologics (avere 1,3 miliarde de dolari);
8. Qiu Dongxu, co-fondator și vicepreședinte al CanSino Biologics (avere 1,2 miliarde de dolari);
9. Mao Huihua, de asemenea, co-fondator și vicepreședinte al CanSino Biologics (avere 1 miliard de dolari).

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analiștii băncii australiene ANZ Bank estimează că aurul ar putea ajunge la 6.000 de dolari pe uncie până la mijlocul anului 2027, pe fondul tensiunilor geopolitice, al inflației și al schimbărilor de politică monetară la nivel global.

Potrivit prognozei, conflictul din Golf a amplificat riscurile privind accelerarea inflației mondiale și posibilitatea menținerii unor dobânzi ridicate. În acest context, metalele prețioase au fost supuse unor presiuni în ultimele săptămâni, însă experții consideră că această situație va fi temporară.

Analiștii ANZ estimează că evoluția aurului în următoarele 12 luni va trece prin trei etape. În prima fază, scumpirea petrolului va alimenta inflația și va determina băncile centrale, în special Rezerva Federală a SUA, să amâne reducerea dobânzilor, ceea ce ar afecta negativ aurul.

Ulterior, încetinirea economiei mondiale și reducerea activității industriale ar putea afecta consumul și ar crea premisele pentru o schimbare de direcție a politicilor monetare.

În etapa finală, băncile centrale ar putea începe relaxarea politicilor monetare, ceea ce ar impulsiona cererea pentru aur, considerat un activ de refugiu în perioade de incertitudine.

Potrivit estimărilor ANZ, aurul ar putea urca până la 5.600 de dolari pe uncie până la sfârșitul acestui an și ar atinge pragul de 6.000 de dolari până la jumătatea anului 2027.

Experții mai consideră că deteriorarea situației fiscale în mai multe state, procesul de reducere a dependenței de dolar și incertitudinile geopolitice vor continua să susțină cererea pentru metalul prețios. Totodată, băncile centrale ar putea continua achizițiile de aur pentru rezervele lor, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.