Totul sau nimic: Băncile centrale sunt hotărâte să parieze tot pe majorarea ratelor pentru a ține inflaţia

20 Sept. 2022, 17:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Sept. 2022, 17:42 // Actual //  bani.md

Băncile centrale sunt gata să conducă economia mondială periculos de aproape de o recesiune, în încercarea de a combate inflaţia. După ce au văzut şi au acţionat prea târziu împotriva creşterii galopante a preţurilor Fed şi omologii săi vor să câştige lupta cu inflaţia chiar şi cu preţul contractării  economiilor, scrie Bloomberg.

Aproximativ 90 de bănci centrale au majorate ratele dobânzilor în acest an, iar jumătate dintre acestea au crescut ratele cu cel puţin 75 de puncte dintr-un singur foc. Rezultatul acestor decizii este cea mai amplă înăspirere a politicii monetare din ultimii 15 ani şi abandonarea erei banilor ieftini.

În trimestrul actual vor avea loc creşteri uriaşe ale ratelor la comanda celor mai importante bănci centrale din lume, potrivit analiştilor de la JP Morgan.

Doar în această săptămână, Fed va majora pentru a treia oară la rând dobânda cu 75 de puncte de bază, în timp ce există voci care cer o majorare de un punct întreg după ce inflaţia din SUA a sărit din nou în august de pragul de 8%.

Se preconizează că Banca Angşiei îşi va majora deasemenea dobânda cu 50 de puncte, ea fiind urmată de ţări precum Norvegia, Suedia, Elveţia sau Indonezia.

În timp ce băncile încep să calce puternic frâna, factorii de decizie din interiorul acestora au început să discute public într-o manieră tot mai sumbră despre riscurile cu care vin aceste majorări, adică recesiunea şi producerea unor turbulenţe pe piaţa muncii.

Nu mai există niciun dubiu privind impactul negativ pe care înăsprirea politicii monetare o va avea asupra economiilor ci doar o întrebare: Cât de rău ar putea fi?

Analiştii de la Black Rock estimează că readucerea inflaţiei la nivelul de 2% ar însemna o recesiune severă pentru SUA şi ar produce cel puţin trei milioane de şomeri. În cazul Europei, rezultatul scontat de BCE ar putea produce încă pierderi şi mai mari decât cele ale SUA.

Nici măcar investitori nu vor putea scăpa de această furtună.

După ce inflaţia pentru luna august a fost raportată în SUA, piaţa bursieră s-a confruntat cu cea mai severă prăbuşire din ultimii doi ani, determinată de planurile Fed privind înăsprirea şi mai agresivă a politicii moneetare.

Cunoscutul investitor Ray Dalio prevesteşte o prăbuşire a pieţelor de acţiuni de peste 20%, pe măsură ce ratele vor continua să crească.

Din 1980 şi până în prezent, economia mondială a crescut în medie cu 3,4%. Acum, odată cu înăsprirea politicii monetare, la care se adaugă problemele cauzate de COVID-19 şi de războiului din Ucraina, rata de creştere va ajunge la 1%, potrivit economiştilor.

„Avem în faţa noastră toate ingredintele unei recesiuni globale”, a declarat Kevin Warsh, fostul guvernator al Fed.

Realitatea Live

29 Ian. 2026, 12:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Ian. 2026, 12:21 // Actual //  Ursu Victor

Economia globală este așteptată să înregistreze o creștere de aproximativ 3,1% în 2026, însă această evoluție aparent stabilă ascunde presiuni tot mai mari asupra sistemului economic mondial, arată Raportul Global de Prognoză 2026, realizat pe baza a peste 2.000 de evaluări ale experților.

Inflația se temperează în unele regiuni, dar rămâne ridicată în altele, în timp ce guvernele dispun de mult mai puțin spațiu fiscal și monetar pentru a răspunde unor eventuale șocuri. În același timp, ordinea economică globală construită pe liber schimb și lanțuri de aprovizionare integrate este supusă unei restructurări profunde, generate de tensiuni geopolitice și schimbări de politici economice.

Unul dintre principalele riscuri identificate pentru 2026 este fragmentarea ordinii economice globale. După decenii în care lanțurile de aprovizionare au fost optimizate aproape exclusiv pentru reducerea costurilor, companiile sunt tot mai nevoite să țină cont de riscurile geopolitice, de tarife, sancțiuni și politici industriale precum așa-numitul „friend-shoring”. Astfel, criteriul eficienței economice este adesea înlocuit de cel al siguranței politice. Tot mai multe acorduri comerciale sunt negociate în afara structurilor multilaterale clasice, prin aranjamente bilaterale sau regionale, iar tarifele au devenit un instrument frecvent de confruntare geo-economică. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Comerțului, ponderea importurilor statelor G20 afectate de tarife a înregistrat cea mai mare creștere din istoria monitorizării comerciale globale. Deși apar și acorduri noi, precum apropiata ratificare a acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur, comerțul global intră într-o perioadă dificilă de adaptare, fără a se prăbuși complet.

Un al doilea risc major este escaladarea geopolitică între marile puteri, cu potențial de impact economic sever. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în 2022 a demonstrat cât de rapid se pot propaga efectele unui conflict: șocuri energetice, perturbări ale piețelor alimentare, fragmentarea comerțului și creșteri masive ale cheltuielilor militare. Conflictul continuă fără o perspectivă clară de soluționare, iar experții consideră posibilă o intensificare a acestuia în 2026. În paralel, alte zone sensibile, precum Strâmtoarea Taiwan, Orientul Mijlociu, provocările indirecte ale Rusiei la adresa statelor NATO, Coreea de Nord sau tensiunile din Venezuela, sporesc climatul de incertitudine. Chiar și în lipsa unui război deschis, această stare de tensiune determină amânarea investițiilor, creșterea primelor de risc și frânarea creșterii economice.

Al treilea risc major este volatilitatea pieței energiei și dificultățile tranziției energetice. Cererea de electricitate crește rapid, alimentată de dezvoltarea inteligenței artificiale, extinderea centrelor de date, electrificarea transportului și a industriei, exact în momentul în care infrastructura energetică se confruntă cu limitări serioase. În Statele Unite, cererea de electricitate este estimată să crească până în 2030 cu un volum echivalent producției combinate a statelor Texas și California, însă infrastructura necesară nu poate fi construită într-un ritm comparabil. Proiectele de transport al energiei au întârzieri de ani de zile, turbinele pe gaz necesită perioade lungi de livrare, iar centralele nucleare au termene de construcție de peste un deceniu. Acest decalaj dintre cerere și ofertă se traduce deja prin prețuri mai mari la electricitate, investiții amânate sau relocate și riscul ca inclusiv dezvoltarea tehnologiilor digitale să fie limitată de lipsa energiei disponibile.

Concluzia raportului este că economia globală va continua să crească în 2026, însă pe un fundament mult mai fragil decât în trecut. Fragmentarea comerțului, tensiunile geopolitice și constrângerile energetice se potențează reciproc, iar chiar și în absența unor crize majore, nivelul ridicat de incertitudine rămâne un factor care apasă constant asupra investițiilor, comerțului și creșterii economice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!