Traderii retrag miliarde de dolari de pe Binance. Gigantul crypto suferă pierderi

Traderii retrag miliarde de dolari de pe Binance, în timp ce problemele care afectează cea mai mare bursă crypto din lume continuă să crească, scrie Wall Street Journal.

Luni, Commodity Futures Trading Commission a dat în judecată Binance, susţinând că bursa a operat ilegal în SUA şi a încălcat normele menite să prevină activităţile financiare ilicite. Săptămâna trecută, Binance a anunţat că va percepe din nou comisioane pentru tranzacţionarea la vedere a bitcoin, după ce le-a redus la zero vara trecută. De asemenea, a fost nevoită să suspende temporar tranzacţionarea la vedere timp de câteva ore, până când a remediat o eroare de software.

Începând de luni seară, Binance a înregistrat ieşiri nete de 2,1 miliarde de dolari pe blockchain-ul Ethereum în şapte zile, potrivit furnizorului de date criptografice Nansen. În total, Binance deţine 63,2 miliarde de dolari în portofelele făcute publice de bursă, arată datele Nansen, scrie ZF.

„Ritmul retragerilor este sporit în comparaţie cu activitatea normală şi s-a accelerat după anunţul CFTC”, a declarat luni Andrew Thurman, analist la Nansen.

Cu toate acestea, Binance a înregistrat în trecut ieşiri mai mari din cauza măsurilor de reglementare. Thurman a declarat că ieşirile au fost mai pronunţate în februarie, după ce autorităţile de reglementare din New York au anunţat interzicerea noilor emisiuni de stablecoin BUSD, marca Binance, trecând de 1 miliard de dolari la fiecare 24 de ore în momentul de vârf. Tokenul, al treilea cel mai mare stablecoin din lume, şi-a văzut valoarea de piaţă scăzând cu peste 50% în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Decizia Binance de a readuce comisioanele de tranzacţionare a contribuit probabil la scăderea cotei sale de piaţă spot, spun analiştii.

Cota de piaţă spot a bursei a scăzut la un minim de 30% pe 24 martie, de la 57% la începutul lunii, potrivit CryptoCompare. Majoritatea volumului de tranzacţionare pe Binance a fost cu taxe zero, până când taxele au fost readăugate, potrivit Kaiko, un furnizor de date privind activele digitale.

Binance şi-a menţinut cota de piaţă de 66% pe piaţa derivatelor cryptografice la 24 martie, potrivit CryptoCompare.

#crypto #binance #miliarde de dolari #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.