Tragic! Un avion cu 50 de persoane la bord, printre care și șapte copii s-a prăbușit în Indonezia

Sistemul de monitorizare al traficului aerian Flightradar24 a anunţat pe Twitter că zborul SJ182 „a pierdut mai mult de 3.000 de metri altitudine în mai puţin de un minut, la circa 4 minute după ce a decolat din Jakarta”, la orele locale 14:30 (07:30 GMT).

Potrivit Metro TV, avionul era un Boeing B737-500.

Un oficial local al guvernului a declarat pentru Kompas TV că un pescar a găsit ceea ce pare a fi epava avionului, în ape la nord de Jakarta, iar căutările continuă. Alte posturi de televiziune arată imagini cu presupusele resturi ale epavei .

„Am găsit nişte cabluri, o pereche de blugi şi bucăţi de metal în apă”, a declarat un oficial indonezian în domeniul securităţii pentru CNNIndonezia.com.

Sriwijaya Air a anunţat că încearcă să adune mai multe detalii despre zbor înainte de a veni cu un comunicat oficial.

La sfârşitul lui 2018, un Boeing 737 MAX al companiei indoneziene Lion Air s-a prăbuşit lângă Jakarta, provocând moartea tuturor celor 189 de pasageri şi a membrilor echipajului. Avionul ce a dispărut de pe radare sâmbătă este un model mult mai vechi.

La bord erau doi piloți, 4 stewardese. Printre pasageri se numărau 46 de adulți, 7 copii și 3 bebeluși.

#avion #Indonezia #prăbușit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.