TRANSGAZ smulge Republica Moldova din ghearele Gazprom

Gigantul rus Gazprom, care deține controlul asupra Moldovagaz tergiversează implementarea Pachetului trei energetic care prevede separarea transportului de furnizare. Or, Guvernul a aprobat modificări la lege care obligă Gazprom să implementeze Pachetul trei energetic până în toamna acestui an. Se poate spune că TRANSGAZ smulge Republica Moldova din ghearele Gazprom. E vorba despre un pas important făcut în Legislativul Republicii Moldova.

Parlamentul a aprobat, în prima lectură, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, care reglementează asigurarea separării și certificării operatorilor de transport al gazelor naturale. Necesitatea elaborării proiectului a fost determinată de vidul legislativ privind temeiul expres de retragere a licenței în cazul nerespectării cerințelor legale privind separarea, independența și certificarea operatorului sistemului de transport.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a menționat că, la finalizarea procesului de separare a sistemului de transport, pe piață vor exista mai mulți furnizori de gaze naturale, iar consumatorii vor putea alege furnizorul de gaze așa cum aleg, de exemplu, furnizorul serviciilor de internet ori altor servicii. A fost menționat faptul că implementarea noii legi va oferi mai multă competiție economică și, prin urmare, competiție de prețuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Inițiativa legislativă aparține Guvernului. Potrivit autorilor, unul din principalele angajamente ale Republicii Moldova în raport cu UE în sectorul energetic este asigurarea separării operatorilor sistemelor de transport al gazelor naturale de întreprinderile integrate pe verticală care desfășoară activitatea de producere, distribuție, stocare, trading sau de furnizare a gazelor naturale, precum și față de orice companie ce controlează întreprinderile care desfășoară aceste activități. Asigurarea independenței operatorului sistemului de transport în conformitate cu cerințele Pachetului Energetic III va conduce la accesul nediscriminatoriu la rețelele de transport al gazelor naturale a utilizatorilor de sistem și la creșterea competitivității pieței de gaze naturale din Republica Moldova.

De asemenea, în proiectul de lege este descris mecanismul de transmitere și gestionare a rețelelor de transport, în contextul în care proprietarii rețelei nu vor încheia contracte de locațiune cu noul operator desemnat. Prin modificările respective se urmărește scopul de a asigura noului operator previzibilitate în activitatea reglementată pe care urmează să o desfășoare în perioada desemnată, precum și posibilitatea planificării investițiilor necesare în sistemul de transport.

Totodată, nu va fi posibilă suspendarea hotărârii de retragere a licenței, precum și a hotărârilor emise de ANRE în scopul asigurării continuității activității de transport al gazelor naturale. Excluderea posibilității suspendării acestor hotărâri ale ANRE este necesară, inclusiv în scopul prevenirii unor eventuale blocaje de operare a sistemului de transport gaze naturale sau sistării activității de transport gaze.

De ce este important acest pas? E vorba despre preluarea operării, dispecerizării și exploatării SNT Republica Moldova de la Moldovatransgaz, care are capital majoritar Gazprom de 63%, de către Vestmoldovtransgaz, în care acționar 100% e Transgaz.

Compania Vestmoldtransgaz, înființată în anul 2014, deține și administrează rețeaua de conducte de gaze din vestul Republicii Moldova și oferă servicii de transport gaze naturale în această țară. În anul 2018, aceasta a fost preluată de către Eurotransgaz SRL, o subsidiară a SNTGN Transgaz SA, operatorul sistemului românesc de transport gaze naturale.

#Moldovagaz #Transgaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat