Transnistria, cuiul din talpa negociatorilor cu Gazprom. Spînu confirmă, rușii au vrut să „bage pe gât” diferendul

Termenul oferit de Gazprom în care Moldovagaz trebuie să achite plățile curente este mic, iar atitudinea companiei ruse s-a schimbat. Totodată, Gazprom a avut propuneri necomerciale în timpul negocierilor, a declarat Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltarii Regionale. în cadrul emisiunii „ÎN PROfunzime”.

Unul din subiecte era să discutăm datoria dintre Moldovagaz sau între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse, ceea ce noi credem că este corect. Această datorie este una comercială. Ea nu are nimic cu datoria Guvernului. Încercarea de a schimba discuția despre această datorie și a o transmite Guvernului cred că depășește cadrul comercial între Moldovagaz și Gazprom. Asta a fost unul dintre subiecte” a explicat Spînu.

Ministrul a spus că regiunea din stânga Nistrului a fost un subiect pe care Federația Rusă a încercat să-l includă în agenda negocierilor a prețului la gaz.

Un alt subiect era cel despre zona transnistreana. Noi am refuzat și nu am avansat pe aceste discuții. În momentul în care se încerca să se aducă un subiect care depășește discuția contractului la gaz, noi nu am discutat pentru că nu ține de contract”, a precizat Spînu.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

#negocieri #gaz #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul traversării Canalului Panama a atins niveluri record, în condițiile în care seceta provocată de intensificarea fenomenului El Niño și perturbarea rutelor maritime din Orientul Mijlociu pun o presiune tot mai mare asupra uneia dintre cele mai importante artere comerciale ale lumii. Pentru obținerea cu prioritate a unui interval de tranzit, unele nave au ajuns să plătească până la 3,78 milioane de dolari, potrivit Financial Times.

Licitațiile zilnice pentru rezervarea unui interval de tranzit prin ecluzele utilizate în mod obișnuit au ajuns în august la un preț mediu de aproximativ 1,1 milioane de dolari. Suma este de peste 16 ori mai mare decât media înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut.

Presiunea asupra canalului vine din două direcții. Pe de o parte, nivelul apei continuă să scadă pe fondul fenomenului El Niño. Pe de altă parte, perturbările transportului maritim prin Orientul Mijlociu au modificat fluxurile comerciale și au crescut cererea pentru rutele care traversează Panama.

Închiderea Strâmtorii Ormuz a determinat cumpărătorii asiatici să-și majoreze achizițiile de țiței și produse petroliere de pe coasta americană a Golfului Mexic. O parte dintre aceste transporturi utilizează Canalul Panama pentru a ajunge mai rapid în Asia, ceea ce a amplificat competiția pentru intervalele disponibile.

Situația este și mai tensionată în cazul ecluzelor Neopanamax, destinate navelor de dimensiuni mai mari. În ultimele săptămâni, prețul mediu obținut la licitații pentru utilizarea acestora a urcat la aproximativ 2,5 milioane de dolari, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum.

Începând cu 28 iulie, unele licitații individuale au ajuns la valori spectaculoase: până la 3,78 milioane de dolari pentru ecluzele Neopanamax și 2,63 milioane de dolari pentru cele Panamax.

Sumele reprezintă însă prețurile plătite la licitațiile pentru intervalele de tranzit și nu tariful standard perceput tuturor navelor. Marii operatori care folosesc frecvent Canalul Panama își rezervă, de regulă, trecerea din timp, la tarife fixe și considerabil mai mici. Până la 30% din traficul canalului poate însă concura pentru intervalele scoase zilnic la licitație.

Problema fundamentală rămâne nivelul apei. Autoritatea Canalului Panama a introdus în iulie noi restricții privind pescajul navelor, ceea ce înseamnă că acestea sunt obligate să transporte mai puțină marfă pentru a putea traversa canalul în siguranță.

Trei restricții anunțate pentru ecluzele Panamax urmează să reducă pescajul maxim admis de la nivelul obișnuit de aproximativ 15,2 metri la circa 14,5 metri până la 3 septembrie.

Reducerea capacității de încărcare majorează costurile operatorilor, iar acestea riscă să fie transferate mai departe către clienți și, în cele din urmă, să se reflecte în prețurile mărfurilor transportate.

„Problema este că nivelul apei scade constant, deși în mod normal acest lucru nu ar trebui să se întâmple în perioada mai-decembrie”, a declarat Ross Griffith, responsabil pentru stabilirea prețurilor transportului de mărfuri în Americi în cadrul Argus.

Presiunea este deja vizibilă la intrările în canal. La 3 august, 113 nave așteptau să traverseze Canalul Panama, comparativ cu numai 40 de nave la 2 ianuarie. Astfel, în aproximativ șapte luni, numărul navelor aflate în așteptare aproape s-a triplat.

Nivelul lacului artificial Gatun, principala sursă de apă pentru funcționarea canalului, se situează sub media perioadei 1965–2022 și este prognozat să scadă în continuare.

Deși nivelul apei rămâne momentan peste cel înregistrat în 2023, unul dintre cei mai secetoși ani pentru Canalul Panama, specialiștii avertizează că ritmul actual al scăderii este mai pronunțat și apare înainte de debutul sezonului secetos din decembrie.

„Am putea ajunge într-o situație chiar mai gravă decât cea din 2023”, avertizează Griffith.

Autoritatea Canalului Panama susține că sumele de peste un milion de dolari achitate recent de unele nave la licitații au fost determinate de necesități comerciale specifice. Instituția subliniază că prețurile record reprezintă „fluctuații temporare ale pieței” și nu tarife stabilite de administrația canalului.

#panama #nave #traversare