Transnistria gaura neagră a banilor rusești, pentru Găgăuzia! Sberbankul transnistrean: Deservim cardurile MIR

Locuitorii din Găgăuzia își pot retrage banii de pe cardurile MIR emise de băncile din Federația Rusă, potrivit informațiilor Sberbankului transnistrean, citate de rupor.md.

„Deservim cardurile MIR rusești. Chiar și cetățenii străini pot retrage bani de la orice sucursală bancară din Transnistria. Pentru a face acest lucru e nevoie de un card de migrație și un pașaport. La efectuarea unei operațiuni de către cetățeni străini se percepe un comision de 2%. Banii pot fi ridicați în ruble transnistrene și ruble rusești”, se arată în mesajul băncii.

Anterior, Președintele Adunării Populare din Găgăuzia Dmitrii Konstantinov declara că peste 8 mii de pensionari și bugetari din Găgăuzia au primit primele plăți pe cardurile bancare MIR.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Biroul de Reintegrare susține că: „pe teritoriul Republicii Moldova sistemul de plăți cu carduri este autorizat de către Banca Națională a Moldovei, care, din câte se cunoaște nu a emis asemenea autorizații. În același timp, perimetrul transnistrean urmare a nereglementării conflictului nu poate fi supravegheat efectiv și este inaccesibil pentru desfășurarea activității instituțiilor bancare licențiate de Banca Națională a Moldovei”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carduir #mir #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului de tip Brent a crescut brusc cu 5%, ajungând miercuri la 70,22 dolari pe baril, pe fondul escaladării periculoase a tensiunilor dintre Israel și Iran, relatează Reuters și Financial Times. Creșterea vine după mai multe luni de presiune descendentă, cauzată de creșterea producției în cadrul alianței OPEC+, care părea să stabilizeze piața petrolieră.

Reacția pieței reflectă temerile tot mai mari legate de un posibil conflict militar major în Orientul Mijlociu, după ce SUA au început evacuarea parțială a personalului diplomatic din Irak, Kuweit și Bahrain. În paralel, Pentagonul a autorizat retragerea voluntară a familiilor militarilor din întreaga regiune.

Tensiunea a crescut și mai mult după ce CBS News a relatat, citând oficiali americani, că Israelul este pregătit să lanseze o operațiune militară împotriva Iranului, iar potrivit The New York Times, Teheranul a elaborat deja un plan de răspuns cu atacuri masive asupra Israelului și bazelor americane.

Ministrul iranian al Apărării, Aziz Nasirzadeh, a declarat miercuri:

„Dacă ne va fi impus un conflict, toate bazele militare americane din regiune sunt în raza noastră de acțiune și vom lovi fără ezitare”. În acest climat, negocierile privind programul nuclear iranian s-au blocat, iar președintele Donald Trump a declarat că este „tot mai puțin optimist” în privința unui acord. Termenul-limită de 60 de zile pentru finalizarea negocierilor expiră joi, iar SUA, Iranul și Omanul — mediator în acest proces — nu au confirmat o posibilă întâlnire anunțată de Teheran pentru duminică.

Potrivit Helimei Croft, fost analist CIA și actual director pentru piețe de mărfuri la RBC Capital Markets, evacuarea parțială a personalului american este un indiciu clar al unui risc real:

„Aceste decizii nu se iau ușor. Ele presupun o evaluare serioasă a riscurilor. Zona devine tot mai periculoasă”. Prețurile au revenit ușor joi dimineață, Brent coborând la 69 dolari, iar WTI la 67,4 dolari, dar temerile persistă.

Anterior, în luna aprilie, Brent se tranzacționa sub 68 de dolari, iar în mai a coborât chiar sub 60 de dolari, în urma deciziei OPEC+ de a accelera producția. Însă explozia tensiunilor geopolitice a resetat brusc dinamica pieței.