Trânta geopolitică din Moldova! Maia Sandu versus Igor Dodon

În sondajul din Octombrie 2022 am întrebat respondenții ce evenimente din viitor iar face să se simtă mai siguri, mai optimist și le-ar oferi o speranță în ziua de mâine.

Din toate răspunsurile mă voi opri la două din ele. Astfel 63,5% din respondenți au spus că integrarea în Uniunea Europeană ar fi evenimentul care iar face să se simtă siguri pentru viitorul lor. Totodată 69% din respondenți au spus că restabilirea relațiilor bune cu Rusia ar fi evenimentul care iar face să se simtă mai siguri și optimiști în privința viitorului lor, explică economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, nucleul dur al cetățenilor cu atitudini pro-Ruse este de 30,8%, iar a celor pro-UE de 27,0%. Însă, cei mai mulți dintre cetățenii noștri optează atât pentru integrarea în UE, cât și relații bune cu Rusia. ponderea lor este de 39,6%. Aici este miza și aici se va concentra lupta politică în viitorul apropiat. Nucleul dur por-Rusia, corespunde în mare parte cu numărul celor care votează partide pro-Rusia, care în prezent sunt reprezentate de 3 forțe majore: Partidul Socialist, Partidul Șor și Partidul Comunist.

„Nucleul dur pro-UE în mare parte corespunde cu votanții PAS, care în prezent este unicul partid relevant pe segmentul pro-UE. Miza este electoratul echilibrat, care este și cel mai mare grup de alegători. În anumite circumstanțe ei migrează spre votul pro-UE, iar în anumite condiții pot vota și pro-Rusia. Războiul din Ucraina, acțiunile Rusiei pe segmentul resurselor energetice, precum și în contrast la Rusia, suportul oferit de Uniunea Europeană a mișcat acest electorat echilibrat, spre Uniunea Europeană. Acest fapt se vede și din răspunsul la întrebarea tranșantă unde vor moldoveni acum în Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală Rusia Belarus. Pentru prima dată UE a acumulat un scor atât de ridicat de peste 60%”, spune Ioniță.

Protestele partidelor pro-Rusia nu a atras electoratul de mijloc spre ei, dar din contra i-a mobilizat spre partidul pro-UE. Tactic, aceste proteste nu și-au atins ținta. Însă și partidele pro-Rusia învață din greșeli. Totodată unicul partid relevant pro-UE, din păcate atrage mai puțin din jumătate din populația cu aspirații pro-UE.

În condițiile unor schimbări de conjunctură sau identificarea unor soluții strategie potrivite, partidele pro-Rusia, pot ușor să răstoarne vectorul pro-UE, care sa conturat acum foarte clar în Moldova în unul pro-Rusia. Eclipsa geopolitică din Moldova acum este pe orizontală, pro-UE, dar ușor se poate răsturna pe verticală și să devină pro-Rusia.

De fapt în lupta geo-politică din Moldova avem doi lideri: Maia Sandu vectorul pro-UE și Igor Dodon vectorul pro-Rusia. Fiecare din cei doi înțelege că în lupta geo-politică, care se dă acum în Moldova, interesul partidului trebuie echilibrat cu interesul coaliției pro-UE sau pro-Rusia. Cum va arăta vectorul Moldovei depinde de modul cum nucleul dur pro-UE sau pro-Rusia va reuși să coalizeze și să atragă de partea sa electoratul majoritar din segmentul de echilibru.

Acum electorat este orientat pro-UE, dar orice greșeală tactică poate ușor schimba vectorul în Moldova.

#vector #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.