Tranzacțiile imobiliare, sub lupă: Consiliul Concurenței analizează comisioanele agenților

Consiliul Concurenței a inițiat o analiză a pieței imobiliare, vizând în special modul în care agențiile stabilesc comisioanele, în contextul creșterii accelerate a prețurilor la locuințe. Autoritatea a transmis solicitări de informații către participanții din sector pentru a colecta date relevante despre tarife și mecanismele de formare a prețurilor.

„Consiliul Concurenței desfășoară un studiu continuu al pieței imobiliare, care vizează atât activitatea agențiilor imobiliare, cât și a altor participanți ai pieței. În acest context, au fost expediate un șir de solicitări de informații pentru colectarea datelor, inclusiv privind nivelul comisioanelor practicate și modul de stabilire a prețurilor”, au declarat reprezentanții instituției, transmite TVR Moldova.

Deocamdată, autoritatea precizează că nu există probe care să confirme existența unor practici anticoncurențiale, însă monitorizarea continuă. În cazul în care vor fi identificate înțelegeri ilegale, inclusiv coordonarea comisioanelor, instituția avertizează că poate interveni cu sancțiuni.

„Consiliul Concurenței încurajează participanții pieței să transmită orice informații și materiale relevante care ar putea indica existența unor practici anticoncurențiale în sectorul imobiliar”, au mai subliniat oficialii.

Analiza vine pe fondul unei scăderi accentuate a tranzacțiilor pe piața imobiliară din Chișinău. În primele trei luni ale anului au fost vândute doar 623 de apartamente, comparativ cu circa 2 900 în aceeași perioadă a anului trecut. Specialiștii explică declinul prin reducerea numărului de investitori și accesul mai dificil la creditele ipotecare.

#agenți imobiliari #piata imobiliara #comisioane

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.