Exporturi de 5 ori mai mici! Porumbul dispare din agricultura Moldovei

14 Apr. 2026, 09:03
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Apr. 2026, 09:03 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb din Republica Moldova au înregistrat o revenire în sezonul 2025–2026, însă nivelul rămâne mult sub performanțele istorice, iar cultura devine tot mai riscantă pentru agricultori, potrivit analizei economistului Iurie Rija .

În perioada iulie 2025 – martie 2026, Moldova a exportat 207.493 tone de porumb, aproape dublu față de sezonul precedent. Totuși, comparativ cu recordul din 2021–2022, când exporturile depășeau 1,18 milioane tone, nivelul actual este de 5,7 ori mai mic, ceea ce evidențiază o scădere puternică în doar câțiva ani.

Și în termeni valorici, diferența este semnificativă. Veniturile din exporturi au ajuns la 898,8 milioane lei, în creștere față de anul trecut, dar mult sub cele 5,4 miliarde lei încasate în sezonul de vârf. În același timp, prețul mediu a coborât la 4,33 lei/kg, sub nivelurile din anii precedenți.

Un vârf al livrărilor a fost înregistrat în martie 2026, când au fost exportate 58,8 mii tone, cel mai mare volum lunar din sezon. Cu toate acestea, evoluția generală rămâne fragilă.

Piața este puternic concentrată, liderul „RUSAGRO-PRIM” controlând 42% din exporturi, iar primele trei companii cumulând 68% din total. Această concentrare reflectă dominanța câtorva jucători mari în comerțul cu porumb.

La nivel geografic, exporturile sunt mai diversificate decât în cazul grâului. Libanul este principalul cumpărător, urmat de Grecia, Italia și Turcia, ceea ce arată o distribuție mai echilibrată pe piețele externe.

Analiza scoate însă în evidență o problemă structurală: porumbul își pierde treptat din importanță în agricultura moldovenească. Secetele frecvente și temperaturile ridicate afectează puternic această cultură, dependentă de umiditate, ceea ce o face tot mai puțin atractivă pentru fermieri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iun. 2026, 15:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2026, 15:31 // Actual //  Ursu Victor

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!