Tranzit de gaz către Transnistria: Guvernul Moldovei face concesii pentru a evita înghețul regiunii

În cadrul unei ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale, premierul Dorin Recean a anunțat că Guvernul Moldovei a luat decizia de a permite tranzitul gazului din Republica Moldova către regiunea transnistreană, în baza unui contract semnat de Moldovagaz cu un trader european. Aceasta va avea loc cu plata în avans.

Furnizarea gazelor din ajutorul european, care a fost destinată regiunii transnistrene pentru perioada 1-10 februarie, a ajuns la final, iar prima livrare din partea traderului european ar putea avea loc pe 13 februarie. De asemenea, pentru zilele de 11 și 12 februarie, Guvernul a stabilit că Moldovagaz va putea vinde 2 milioane de metri cubi de gaz către Tiraspoltransgaz și va împrumuta alte 3 milioane de metri cubi, care vor trebui returnați până la 31 martie.

Această decizie vine ca urmare a refuzului autorităților de la Tiraspol de a respecta condițiile pentru accesarea ajutorului european de 60 de milioane de euro, ceea ce a pus în pericol alimentarea cu energie a regiunii. Premierul Recean a subliniat că, deși soluția adoptată de regimul de la Tiraspol nu este ideală, Guvernul Moldovei nu va bloca livrările de gaz, pentru a evita ca locuitorii din regiunea transnistreană să fie afectați de lipsa de energie, în special în această perioadă rece.

„Regimul de la Tiraspol continuă să țină ostatici cetățenii de pe malul stâng al Nistrului. Totuși, noi nu vrem ca oamenii să înghețe, iar Guvernul Moldovei nu va bloca acest scenariu”, a declarat premierul Dorin Recean, clarificând că decizia a fost luată în interesul populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #transnitria #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.