Tranzit de gaz către Transnistria: Guvernul Moldovei face concesii pentru a evita înghețul regiunii

În cadrul unei ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale, premierul Dorin Recean a anunțat că Guvernul Moldovei a luat decizia de a permite tranzitul gazului din Republica Moldova către regiunea transnistreană, în baza unui contract semnat de Moldovagaz cu un trader european. Aceasta va avea loc cu plata în avans.

Furnizarea gazelor din ajutorul european, care a fost destinată regiunii transnistrene pentru perioada 1-10 februarie, a ajuns la final, iar prima livrare din partea traderului european ar putea avea loc pe 13 februarie. De asemenea, pentru zilele de 11 și 12 februarie, Guvernul a stabilit că Moldovagaz va putea vinde 2 milioane de metri cubi de gaz către Tiraspoltransgaz și va împrumuta alte 3 milioane de metri cubi, care vor trebui returnați până la 31 martie.

Această decizie vine ca urmare a refuzului autorităților de la Tiraspol de a respecta condițiile pentru accesarea ajutorului european de 60 de milioane de euro, ceea ce a pus în pericol alimentarea cu energie a regiunii. Premierul Recean a subliniat că, deși soluția adoptată de regimul de la Tiraspol nu este ideală, Guvernul Moldovei nu va bloca livrările de gaz, pentru a evita ca locuitorii din regiunea transnistreană să fie afectați de lipsa de energie, în special în această perioadă rece.

„Regimul de la Tiraspol continuă să țină ostatici cetățenii de pe malul stâng al Nistrului. Totuși, noi nu vrem ca oamenii să înghețe, iar Guvernul Moldovei nu va bloca acest scenariu”, a declarat premierul Dorin Recean, clarificând că decizia a fost luată în interesul populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #transnitria #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.