Tranzit de gaz către Transnistria: Guvernul Moldovei face concesii pentru a evita înghețul regiunii

În cadrul unei ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale, premierul Dorin Recean a anunțat că Guvernul Moldovei a luat decizia de a permite tranzitul gazului din Republica Moldova către regiunea transnistreană, în baza unui contract semnat de Moldovagaz cu un trader european. Aceasta va avea loc cu plata în avans.

Furnizarea gazelor din ajutorul european, care a fost destinată regiunii transnistrene pentru perioada 1-10 februarie, a ajuns la final, iar prima livrare din partea traderului european ar putea avea loc pe 13 februarie. De asemenea, pentru zilele de 11 și 12 februarie, Guvernul a stabilit că Moldovagaz va putea vinde 2 milioane de metri cubi de gaz către Tiraspoltransgaz și va împrumuta alte 3 milioane de metri cubi, care vor trebui returnați până la 31 martie.

Această decizie vine ca urmare a refuzului autorităților de la Tiraspol de a respecta condițiile pentru accesarea ajutorului european de 60 de milioane de euro, ceea ce a pus în pericol alimentarea cu energie a regiunii. Premierul Recean a subliniat că, deși soluția adoptată de regimul de la Tiraspol nu este ideală, Guvernul Moldovei nu va bloca livrările de gaz, pentru a evita ca locuitorii din regiunea transnistreană să fie afectați de lipsa de energie, în special în această perioadă rece.

„Regimul de la Tiraspol continuă să țină ostatici cetățenii de pe malul stâng al Nistrului. Totuși, noi nu vrem ca oamenii să înghețe, iar Guvernul Moldovei nu va bloca acest scenariu”, a declarat premierul Dorin Recean, clarificând că decizia a fost luată în interesul populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #transnitria #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.