Trei crize pentru Guvernul Munteanu: cerere slabă, bani puțini și lipsă de oameni la muncă

30 Oct. 2025, 17:03
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Oct. 2025, 17:03 // Actual //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova se confruntă cu trei provocări structurale majore: o cerere de piață insuficientă, dificultăți financiare și deficit de forță de muncă calificată, arată expertul Stas Madan, de la centrul analitic Expert-Grup, într-un interviu pentru HotNews.ro.

Potrivit acestuia, noua echipă guvernamentală condusă de premierul desemnat Alexandru Munteanu va trebui să abordeze aceste probleme cu o strategie economică orientată spre productivitate, exporturi și investiții străine.

„Cea mai mare provocare rămâne deficitul de cont curent și cel comercial, care se leagă direct de cererea internă scăzută. Guvernul trebuie să stimuleze productivitatea și să substituie importurile prin produse locale competitive”, a explicat Madan.

Economistul susține că, deși în spațiul public se vorbește mult despre deficitul bugetar sau datoria publică, acestea nu reprezintă, de fapt, cele mai presante riscuri. „Problema reală este cum reușim să producem mai mult, să vindem mai mult și să reducem dependența de importuri”, a subliniat el.

În opinia lui Stas Madan, Moldova trebuie să găsească mecanisme de atragere a investițiilor străine, în pofida riscurilor de securitate generate de războiul din Ucraina. „Alexandru Munteanu are experiență în domeniul investițiilor, dar va trebui să convingă firmele că Moldova este o țară sigură și predictibilă pentru afaceri”, a spus expertul.

Totodată, procesul de integrare europeană necesită o implementare atentă a directivelor UE:

„Riscul este să transpunem directivele mecanic, fără adaptare. Asta poate afecta companiile locale. Trebuie implicat mediul de afaceri și analizate impacturile fiecărei decizii”, avertizează Madan.

În privința pieței muncii, expertul menționează un paradox: rata șomajului este scăzută (3–4%), dar rata participării economice este una dintre cele mai mici din Europa.

„Avem rezerve interne care pot fi readuse pe piața muncii. Trebuie investiții mai mari în formare profesională, recalificare și măsuri active de ocupare”, afirmă Madan.
El mai spune că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă are programe teoretic bine concepute, dar subfinanțate, iar Moldova alocă mult mai puține resurse pentru stimularea ocupării decât alte state din regiune.

Totuși, Stas Madan notează că noul guvern pornește de pe un fundal economic mai stabil: inflația, care a atins aproape 70% în ultimii patru ani, a coborât în septembrie 2025 la 6,9%, apropiindu-se de ținta Băncii Naționale.

„Presiunea prețurilor s-a diminuat, ceea ce oferă noului executiv mai mult spațiu pentru investiții și dezvoltare, nu doar pentru gestionarea crizelor”, a concluzionat expertul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

29 Ian. 2026, 17:11
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
29 Ian. 2026, 17:11 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!