Trei femei din Ucraina, victime ale abuzului sexual, au primit seturi pentru tratament post-viol, la spitalul din Bălți

Trei femei refugiate din Ucraina, care au devenit victime ale abuzului sexual în timpul războiului din țara vecină, s-au adresat pentru ajutor la spitalul din mun. Bălți.

Victimele au beneficiat de asistență medicală, dar și de seturile pentru tratamentul post-viol, oferite de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație. Depre aceasta directoarea-adjunctă a Spitalului Clinic Municipal din Bălți, Ala Condrea, a povestit în cadrul emisiunii ”Rezoomat” cu Ileana Pîrgaru de la RLIVE TV.

„De aceste kituri post viol beneficiază atât populația băștinașă, cât și femeile și copiii refugiați. În instituția pe care o reprezint am avut trei adresări (n.r. cazuri de femei violate în război), dar eu cred că și o singură adresare este mult, pentru că este o viață”, a spus Ala Condrea.

Potrivit Alei Condrea, spitalul din Bălți a primit astfel de seturi pentru prima dată.

„Fondul Națiunilor Unite pentru Populație a venit cu kituri care sunt post-viol, dar, totodată și cu o instrucțiune suplimentară, o instruire a personalului”, a declarat Ala Condrea.

Seturile pentru tratamentul post-viol au fost distribuite în toate spitalele raionale și spitalele republicane din țară (Institutul Mamei si a Copilului, Institutul Medicină Urgență, Spitalul boli transmisibile și Spitalul Republican din mun. Bălți).

La fel, seturile au fost distribuite către spitalele municipale și 42 de centre prietenoase tinerilor, care activează în cadrul instituțiilor de asistență medicală primară și în locurile de contact cu persoanele refugiate, precum sunt echipele medicale de la punctul de trecere a frontierei de la Palanca și echipa medicală din cadrul Centrului de triere pentru refugiați de la Moldexpo.

Până la moment, au fost distribuite 488 de seturi pentru tratamentul post-viol. Echipa UNFPA a realizat și instruiri pentru medicii din secțiile de internare și ginecologii din instituțiile medicale beneficiare, pentru utilizarea seturilor și aplicarea corectă a protocolului cu privire la managementul clinic al violului.

#abuz sexual #tratament #viol #Rezoomat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.