Trei femei din Ucraina, victime ale abuzului sexual, au primit seturi pentru tratament post-viol, la spitalul din Bălți

Trei femei refugiate din Ucraina, care au devenit victime ale abuzului sexual în timpul războiului din țara vecină, s-au adresat pentru ajutor la spitalul din mun. Bălți.

Victimele au beneficiat de asistență medicală, dar și de seturile pentru tratamentul post-viol, oferite de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație. Depre aceasta directoarea-adjunctă a Spitalului Clinic Municipal din Bălți, Ala Condrea, a povestit în cadrul emisiunii ”Rezoomat” cu Ileana Pîrgaru de la RLIVE TV.

„De aceste kituri post viol beneficiază atât populația băștinașă, cât și femeile și copiii refugiați. În instituția pe care o reprezint am avut trei adresări (n.r. cazuri de femei violate în război), dar eu cred că și o singură adresare este mult, pentru că este o viață”, a spus Ala Condrea.

Potrivit Alei Condrea, spitalul din Bălți a primit astfel de seturi pentru prima dată.

„Fondul Națiunilor Unite pentru Populație a venit cu kituri care sunt post-viol, dar, totodată și cu o instrucțiune suplimentară, o instruire a personalului”, a declarat Ala Condrea.

Seturile pentru tratamentul post-viol au fost distribuite în toate spitalele raionale și spitalele republicane din țară (Institutul Mamei si a Copilului, Institutul Medicină Urgență, Spitalul boli transmisibile și Spitalul Republican din mun. Bălți).

La fel, seturile au fost distribuite către spitalele municipale și 42 de centre prietenoase tinerilor, care activează în cadrul instituțiilor de asistență medicală primară și în locurile de contact cu persoanele refugiate, precum sunt echipele medicale de la punctul de trecere a frontierei de la Palanca și echipa medicală din cadrul Centrului de triere pentru refugiați de la Moldexpo.

Până la moment, au fost distribuite 488 de seturi pentru tratamentul post-viol. Echipa UNFPA a realizat și instruiri pentru medicii din secțiile de internare și ginecologii din instituțiile medicale beneficiare, pentru utilizarea seturilor și aplicarea corectă a protocolului cu privire la managementul clinic al violului.

#abuz sexual #tratament #viol #Rezoomat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.