Trei femei din Ucraina, victime ale abuzului sexual, au primit seturi pentru tratament post-viol, la spitalul din Bălți

Trei femei refugiate din Ucraina, care au devenit victime ale abuzului sexual în timpul războiului din țara vecină, s-au adresat pentru ajutor la spitalul din mun. Bălți.

Victimele au beneficiat de asistență medicală, dar și de seturile pentru tratamentul post-viol, oferite de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație. Depre aceasta directoarea-adjunctă a Spitalului Clinic Municipal din Bălți, Ala Condrea, a povestit în cadrul emisiunii ”Rezoomat” cu Ileana Pîrgaru de la RLIVE TV.

„De aceste kituri post viol beneficiază atât populația băștinașă, cât și femeile și copiii refugiați. În instituția pe care o reprezint am avut trei adresări (n.r. cazuri de femei violate în război), dar eu cred că și o singură adresare este mult, pentru că este o viață”, a spus Ala Condrea.

Potrivit Alei Condrea, spitalul din Bălți a primit astfel de seturi pentru prima dată.

„Fondul Națiunilor Unite pentru Populație a venit cu kituri care sunt post-viol, dar, totodată și cu o instrucțiune suplimentară, o instruire a personalului”, a declarat Ala Condrea.

Seturile pentru tratamentul post-viol au fost distribuite în toate spitalele raionale și spitalele republicane din țară (Institutul Mamei si a Copilului, Institutul Medicină Urgență, Spitalul boli transmisibile și Spitalul Republican din mun. Bălți).

La fel, seturile au fost distribuite către spitalele municipale și 42 de centre prietenoase tinerilor, care activează în cadrul instituțiilor de asistență medicală primară și în locurile de contact cu persoanele refugiate, precum sunt echipele medicale de la punctul de trecere a frontierei de la Palanca și echipa medicală din cadrul Centrului de triere pentru refugiați de la Moldexpo.

Până la moment, au fost distribuite 488 de seturi pentru tratamentul post-viol. Echipa UNFPA a realizat și instruiri pentru medicii din secțiile de internare și ginecologii din instituțiile medicale beneficiare, pentru utilizarea seturilor și aplicarea corectă a protocolului cu privire la managementul clinic al violului.

#abuz sexual #tratament #viol #Rezoomat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului trecut plățile cu cardul au depășit pentru prima dată pragul de 50 miliarde de lei, iar în același trimestru din 2025 au ajuns la peste 61 miliarde de lei. Volumul total al plăților cu cardul din ultimele 12 luni a urcat la 225 miliarde de lei, ceea ce reflectă o creștere de 25% în cinci ani, potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță.

Economistul subliniază că această schimbare vine pe fondul transformării comportamentului consumatorilor: cardurile sunt folosite tot mai puțin pentru retrageri de numerar și tot mai mult ca instrument autentic de plată, în țară și peste hotare.

Piața este dominată în continuare de cardurile moldovenești utilizate pe teritoriul național, care generează 79%, echivalentul a 177,5 miliarde de lei. Cardurile moldovenești folosite peste hotare reprezintă 10% (23,4 miliarde de lei), iar cardurile străine utilizate în Republica Moldova – 11% (23,9 miliarde de lei). Lunar, piața cardurilor crește cu aproximativ 2,2 miliarde de lei, dintre care 1,7 miliarde provin din plăți, iar 500 milioane din retrageri de numerar.

În primele nouă luni ale anului, moldovenii au achitat cu cardurile lor 98,3 miliarde de lei, dintre care 75,7 miliarde în țară și 22,6 miliarde peste hotare. „Este foarte probabil ca moldovenii să depășească în premieră nivelul de 100 de miliarde de lei în plăți cu carduri moldovenești”, afirmă Ioniță.

Dacă în 2015 moldovenii retrăgeau 90% din banii de pe card, în trimestrul III al acestui an balanța s-a schimbat vizibil: 57% sunt retrageri de numerar, iar 43% plăți. Expertul estimează că în 2027 plățile vor depăși retragerile: 53% față de 47%.

În ceea ce privește utilizarea cardurilor peste hotare, moldovenii au cheltuit în primele nouă luni 11,3 miliarde de lei, dintre care 10,4 miliarde au fost plăți și 0,9 miliarde retrageri de numerar. În același timp, străinii au utilizat cardurile în Moldova pentru tranzacții totale de 20,1 miliarde de lei, incluzând 11,7 miliarde în plăți și 8,4 miliarde în retrageri.

O parte a acestor fluxuri – aproximativ 3–4 miliarde de lei anual – reprezintă remitențe „invizibile”: plăți efectuate de moldovenii care folosesc carduri deschise peste hotare, însă achită pentru rude în țară. Alte 3–4 miliarde provin din cheltuielile moldovenilor care revin temporar acasă.

Piața plăților online cunoaște cea mai spectaculoasă creștere. De la 2,6 miliarde de lei în 2015, aceasta a ajuns la 9,8 miliarde în 2020, 32,9 miliarde în 2024 și 40,3 miliarde de lei în trimestrul III al acestui an. În primele nouă luni s-au înregistrat 24,4 miliarde de lei în plăți online efectuate de moldovenii din țară, 12,2 miliarde în plăți online peste hotare și 3,7 miliarde realizate de străini în Republica Moldova.

Pentru internet banking, moldovenii au plătit 20,6 miliarde de lei, iar pentru comerț online peste hotare – 12,2 miliarde de lei, comparativ cu 3,8 miliarde pentru comerțul online intern. „Dacă achizițiile online din străinătate ar fi taxate cu TVA, bugetul ar încasa suplimentar 2,5 miliarde de lei. În prezent, comerțul online peste hotare, care reprezintă 85% din total, nu generează venituri fiscale”, avertizează Ioniță.