Banca Centrală a Rusiei a anunțat vineri o nouă reducere a ratei cheie, de la 18% la 17% anual. Este a treia ședință consecutivă în care autoritatea monetară relaxează politica de creditare, după scăderile operate în iunie (la 20%) și iulie (la 18%). Ultima dată când rata s-a aflat sub acest nivel a fost în iulie 2024, când era 16%.
Potrivit instituției, decizia a fost luată în condițiile în care inflația anualizată rămâne peste pragul de 4%, dar economia dă semne de răcire și revine pe o traiectorie de creștere mai echilibrată. În același timp, creditarea s-a reactivat în ultimele luni, iar așteptările inflaționiste continuă să fie ridicate.
Banca Centrală a subliniat că își menține politica strictă și va păstra „nivelul de înăsprire necesar” pentru a readuce inflația la ținta stabilită în 2026. Totuși, deciziile viitoare vor depinde exclusiv de „sustenabilitatea încetinirii inflației și de dinamica așteptărilor inflaționiste”.
Instituția notează că presiunile care au alimentat creșterea prețurilor în ultimele luni s-au redus, însă nu au dispărut. Deși observă încetinirea economiei, banca centrală nu anticipează o recesiune, invocând date care arată o activitate economică încă pozitivă în trimestrul al treilea. Creșterea veniturilor populației și cheltuielile bugetare susțin cererea internă, iar consumul chiar a accelerat ușor.
În pofida reducerii de vineri, unii analiști consideră decizia mai dură decât așteptările pieței. Potrivit Reuters, investitorii anticipau fie o scădere mai amplă, la 16%, fie o menținere mai agresivă a politicii. „La ședința din octombrie, cred că vom vedea o nouă reducere cu 1 punct procentual, până la 16%”, a comentat investitorul Evgheni Kogan.
În prezent, rata șomajului rămâne la minime istorice, 2,2% în iulie, iar deficitul de forță de muncă continuă să fie o problemă pentru multe companii. Totodată, creșterea salariilor rămâne peste nivelul productivității, ceea ce poate menține presiunile inflaționiste.
Banca Centrală estimează că, până la finalul anului, creditarea va avansa spre limita superioară a prognozei de 7–10%.