Trei ședințe la rând, trei reduceri! Rata cheie în Rusia ajunge la 17%

Banca Centrală a Rusiei a anunțat vineri o nouă reducere a ratei cheie, de la 18% la 17% anual. Este a treia ședință consecutivă în care autoritatea monetară relaxează politica de creditare, după scăderile operate în iunie (la 20%) și iulie (la 18%). Ultima dată când rata s-a aflat sub acest nivel a fost în iulie 2024, când era 16%.

Potrivit instituției, decizia a fost luată în condițiile în care inflația anualizată rămâne peste pragul de 4%, dar economia dă semne de răcire și revine pe o traiectorie de creștere mai echilibrată. În același timp, creditarea s-a reactivat în ultimele luni, iar așteptările inflaționiste continuă să fie ridicate.

Banca Centrală a subliniat că își menține politica strictă și va păstra „nivelul de înăsprire necesar” pentru a readuce inflația la ținta stabilită în 2026. Totuși, deciziile viitoare vor depinde exclusiv de „sustenabilitatea încetinirii inflației și de dinamica așteptărilor inflaționiste”.

Instituția notează că presiunile care au alimentat creșterea prețurilor în ultimele luni s-au redus, însă nu au dispărut. Deși observă încetinirea economiei, banca centrală nu anticipează o recesiune, invocând date care arată o activitate economică încă pozitivă în trimestrul al treilea. Creșterea veniturilor populației și cheltuielile bugetare susțin cererea internă, iar consumul chiar a accelerat ușor.

În pofida reducerii de vineri, unii analiști consideră decizia mai dură decât așteptările pieței. Potrivit Reuters, investitorii anticipau fie o scădere mai amplă, la 16%, fie o menținere mai agresivă a politicii. „La ședința din octombrie, cred că vom vedea o nouă reducere cu 1 punct procentual, până la 16%”, a comentat investitorul Evgheni Kogan.

În prezent, rata șomajului rămâne la minime istorice, 2,2% în iulie, iar deficitul de forță de muncă continuă să fie o problemă pentru multe companii. Totodată, creșterea salariilor rămâne peste nivelul productivității, ceea ce poate menține presiunile inflaționiste.

Banca Centrală estimează că, până la finalul anului, creditarea va avansa spre limita superioară a prognozei de 7–10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ruducere #Rata de bază #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.