Trump lovește în Lukoil – cutremur și în Moldova

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat anularea summitului planificat cu Vladimir Putin la Budapesta și, simultan, a introdus sancțiuni severe împotriva celor mai mari două companii petroliere rusești — Rosneft și Lukoil.

„Mi s-a părut pur și simplu că nu este momentul potrivit. Nu simțeam că vom reuși să obținem ceea ce trebuie. Așa că am anulat întâlnirea. Dar o vom avea în viitor”, a declarat Trump în timpul întrevederii cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Potrivit liderului american, Putin „este pregătit de negocieri privind Ucraina”, însă vine cu „cerințe maximaliste”. „Nu vrem ca el să aibă totul”, a explicat Trump decizia sa.

În același timp, șeful Casei Albe a anunțat sancțiuni economice împotriva companiilor Rosneft și Lukoil, afirmând că „a venit timpul”. „Am așteptat destul. Credeam că vom reuși să încheiem războiul din Ucraina cu mult înainte de criza din Orientul Mijlociu”, a spus Trump, adăugând că speră ca „după asta, Putin va deveni mai rațional”. Totodată, el a menționat că și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, trebuie „să devină mai rațional”. „Pentru un tango e nevoie de doi. Cei doi se urăsc, iar asta complică totul”, a concluzionat Trump.

Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA a precizat că sancțiunile vizează și filialele Rosneft și Lukoil din Rusia — în total 34 de entități. Restricțiile prevăd blocarea activelor acestora în SUA și interzicerea oricărei colaborări economice cu companiile sancționate.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessant, a subliniat că Washingtonul este pregătit să adopte măsuri suplimentare „pentru a susține eforturile președintelui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina”. El a făcut apel la aliații occidentali „să se alăture sancțiunilor și să le respecte”, adăugând că „acum este momentul să se oprească uciderile și să fie declarat imediat un armistițiu”.

Potrivit surselor publicației Viorstka, citate de The Moscow Times, Vladimir Putin nu intenționează să încheie războiul pe actualele linii ale frontului, ci tergiversează negocierile pentru a îmbunătăți pozițiile armatei ruse. Kremlinul ar miza pe „oboseala Occidentului” în sprijinirea Ucrainei. Surse din Moscova afirmă că, de fapt, Kremlinul nu considera summitul de la Budapesta o prioritate, deoarece „Trump nu are nimic concret de oferit Rusiei”.

Sancțiunile împotriva Rosneft și Lukoil sunt primele măsuri de acest tip introduse de administrația Trump de la declanșarea războiului din Ucraina și marchează o escaladare bruscă a presiunilor asupra industriei petroliere ruse.

#Lukoil #sanctiuni #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), în comun cu procurorii Procuraturii Anticorupție (PA) și cu angajații Inspectoratului Național de Investigații (INI), au desfășurat în această dimineață percheziții în mai multe locații din țară, în cadrul unei anchete ce vizează posibile fapte de corupere activă și pasivă.

Potrivit informațiilor oficiale, investigațiile se referă la modul de implementare și aplicare a amnistiei acordate cu ocazia aniversării a 30-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, precum și la aplicarea articolelor 91 și 92 din Codul penal, care reglementează eliberarea condiționată și reducerea pedepselor.

Anchetatorii suspectează că, în unele cazuri, deciziile de eliberare din detenție ar fi fost influențate prin acte de corupție, vizând inclusiv persoane condamnate la închisoare pe viață.

În urma perchezițiilor, au fost ridicate documente, înscrisuri și alte probe relevante pentru dosar, urmând ca acestea să fie examinate pentru stabilirea exactă a implicării persoanelor vizate.

„Acțiunile de urmărire penală vor continua în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor cauzei și acumulării probelor necesare pentru adoptarea unei decizii legale”, au precizat reprezentanții CNA.

În decembrie 2021, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat legea privind amnistia dedicată aniversării a 30 de ani de independență. Conform documentului, peste 1.700 de deținuți urmau să beneficieze de prevederile actului, dintre care 67 ar fi fost eliberați imediat, iar ceilalți ar fi putut beneficia de liberare condiționată înainte de termen sau de reducerea pedepsei.

Legea prevedea totuși că amnistia nu poate fi aplicată persoanelor condamnate pentru infracțiuni deosebit de grave sau excepțional de grave. Cu toate acestea, având în vedere că unele persoane din această categorie executaseră deja perioade lungi de detenție, proiectul de lege a introdus posibilitatea reducerii parțiale a pedepsei în anumite cazuri excepționale.

Ulterior, potrivit Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), deputata Olesea Stamate ar fi introdus trei amendamente la lege, care ar fi permis, în final, eliberarea unor deținuți condamnați pentru infracțiuni grave. Stamate a negat aceste acuzații, afirmând că modificările au avut un caracter tehnic și nu au extins lista beneficiarilor amnistiei. În consecință, Stamate a fost exclusă din partid.