Trump lovește în Lukoil – cutremur și în Moldova

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat anularea summitului planificat cu Vladimir Putin la Budapesta și, simultan, a introdus sancțiuni severe împotriva celor mai mari două companii petroliere rusești — Rosneft și Lukoil.

„Mi s-a părut pur și simplu că nu este momentul potrivit. Nu simțeam că vom reuși să obținem ceea ce trebuie. Așa că am anulat întâlnirea. Dar o vom avea în viitor”, a declarat Trump în timpul întrevederii cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Potrivit liderului american, Putin „este pregătit de negocieri privind Ucraina”, însă vine cu „cerințe maximaliste”. „Nu vrem ca el să aibă totul”, a explicat Trump decizia sa.

În același timp, șeful Casei Albe a anunțat sancțiuni economice împotriva companiilor Rosneft și Lukoil, afirmând că „a venit timpul”. „Am așteptat destul. Credeam că vom reuși să încheiem războiul din Ucraina cu mult înainte de criza din Orientul Mijlociu”, a spus Trump, adăugând că speră ca „după asta, Putin va deveni mai rațional”. Totodată, el a menționat că și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, trebuie „să devină mai rațional”. „Pentru un tango e nevoie de doi. Cei doi se urăsc, iar asta complică totul”, a concluzionat Trump.

Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA a precizat că sancțiunile vizează și filialele Rosneft și Lukoil din Rusia — în total 34 de entități. Restricțiile prevăd blocarea activelor acestora în SUA și interzicerea oricărei colaborări economice cu companiile sancționate.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessant, a subliniat că Washingtonul este pregătit să adopte măsuri suplimentare „pentru a susține eforturile președintelui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina”. El a făcut apel la aliații occidentali „să se alăture sancțiunilor și să le respecte”, adăugând că „acum este momentul să se oprească uciderile și să fie declarat imediat un armistițiu”.

Potrivit surselor publicației Viorstka, citate de The Moscow Times, Vladimir Putin nu intenționează să încheie războiul pe actualele linii ale frontului, ci tergiversează negocierile pentru a îmbunătăți pozițiile armatei ruse. Kremlinul ar miza pe „oboseala Occidentului” în sprijinirea Ucrainei. Surse din Moscova afirmă că, de fapt, Kremlinul nu considera summitul de la Budapesta o prioritate, deoarece „Trump nu are nimic concret de oferit Rusiei”.

Sancțiunile împotriva Rosneft și Lukoil sunt primele măsuri de acest tip introduse de administrația Trump de la declanșarea războiului din Ucraina și marchează o escaladare bruscă a presiunilor asupra industriei petroliere ruse.

#Lukoil #sanctiuni #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile efectuate de Ucraina asupra tancurilor petroliere rusești și asupra infrastructurii portuare din Marea Neagră au provocat o creștere a costurilor de asigurare pentru navele comerciale din regiune. Potrivit Financial Times, în ultima lună tarifele de asigurare pentru riscuri de război au crescut de trei ori, iar brokerii avertizează că majorările vor continua.

Marcus Baker, reprezentant al companiei de brokeraj Marsh, a declarat pentru FT că polițele de asigurare împotriva riscurilor militare au urcat de la 0,25–0,3% din valoarea navei la începutul lunii noiembrie, până la 0,5–0,75% în această săptămână, ceea ce reprezintă un salt total de 250%.

Cea mai abruptă majorare se observă în zonele rusești ale Mării Negre, aflate la graniță cu Ucraina, Georgia și Turcia. Tarifele au crescut în special pentru tancurile petroliere operate de companii rusești și pentru navele tip bulk carrier care transportă mărfuri vrac, precum cerealele.

Brokerii spun că escaladarea conflictului și riscurile tot mai mari pentru navigația comercială determină companiile de asigurări să majoreze masiv prețurile, într-o piață care deja era tensionată.

„Rusia va continua să intensifice situația din Ucraina, așa că este foarte probabil să vedem noi creșteri ale prețurilor în regiune și dincolo de ea”, avertizează Baker.

Creșterea costurilor de asigurare ar putea afecta rutele comerciale, exporturile de cereale și transporturile de petrol din zona Mării Negre, amplificând presiunile asupra piețelor globale de energie și materii prime.