Trump „scutură” alianțele NATO, iar acțiunile companiilor de armament ating noi recorduri

Răcirea relațiilor dintre Donald Trump și aliații europeni, combinată cu deschiderea sa către o reconciliere cu Vladimir Putin, a avut un impact major asupra piețelor financiare globale. Acțiunile companiilor din industria de apărare din Europa și alte regiuni au explodat în ultimele săptămâni, investitorii anticipând că statele europene vor fi nevoite să-și consolideze securitatea fără sprijinul direct al SUA, notează Bloomberg.

Conform Bloomberg, Rheinmetall, cel mai mare producător german de armament, a înregistrat în acest an cea mai mare creștere dintre companiile incluse în indicele bursier global MSCI World, prețul acțiunilor sale urcând cu 80%. După conflictul de vineri dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski la Casa Albă și summitul de duminică al liderilor europeni de la Londra, indicele companiilor de apărare Stoxx Europe a crescut luni dimineață cu 8%, atingând un avans de peste 30% de la începutul anului.

Câștigători ai acestei tendințe sunt Rheinmetall, Leonardo (Italia), Thales (Franța), BAE Systems (Marea Britanie) și Saab (Suedia), ale căror acțiuni au crescut cu 15-20%. Creșterea cheltuielilor pentru apărare pare inevitabilă, iar investitorii pariază că guvernele europene nu îi vor dezamăgi.

„Trump spune că, dacă Rusia atacă Europa, SUA nu o vor mai proteja, ceea ce obligă țările europene să-și crească rapid investițiile în industria de apărare”, a declarat Keith Bortolucci, directorul Impactfull Partners. La rândul său, economistul Jefferies, Mohit Kumar, subliniază că „Europa nu are altă opțiune decât să își majoreze bugetul pentru apărare”.

Planuri de reînarmare în Europa și Asia
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți planul „ReArm Europe”, prin care UE ar urma să aloce 800 de miliarde de euro pentru consolidarea apărării și sprijinirea Ucrainei, după ce Trump a anunțat suspendarea ajutorului militar pentru Kiev. În Germania, noul cancelar Friedrich Merz plănuiește să aloce 200 de miliarde de euro pentru apărare în următorii ani, dublu față de fondul creat anterior de Olaf Scholz.

Acțiunile Rheinmetall au atins miercuri un nou record de 1.190 de euro, comparativ cu mai puțin de 100 de euro înaintea invaziei rusești în Ucraina.

Această explozie bursieră nu se limitează la Europa. În Coreea de Sud, Hanwha Aerospace, unul dintre cei mai mari furnizori de armament, și-a dublat valoarea acțiunilor anul trecut și a înregistrat o creștere de 100% în 2024. Capitalizarea bursieră a constructorului naval Hanwha Ocean a crescut cu 115%, în timp ce în Japonia, compania IHI Corp., producătoare de echipamente militare, a atins cel mai ridicat nivel de la prăbușirea pieței financiare nipone din 1990.

„Conștientizarea faptului că SUA nu mai oferă protecție gratuită va obliga statele europene să-și mărească bugetele de apărare”, a declarat Zhong Yin Yun, CEO al Fibonacci Asset Management Global. Acesta a avertizat și asupra posibilității escaladării tensiunilor dintre SUA și China privind Taiwanul, care ar putea declanșa conflicte militare în regiunea Indo-Pacifică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#apreciere #companii #actiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia parlamentară Protecție socială, sănătate și familie a avizat astăzi noi modificări la Legea privind controlul tutunului. Proiectul a fost prezentat de Ministerul Sănătății și prevede înăsprirea legii anti-fumat. În același timp, deputații s-au arătat interesați cum autoritățile îi sprijină pe cetățeni să renunțe la fumat, iar reprezentanții Ministerului au declarat că proiectul înaintat nu vizează acest aspect, scrie unimedia.info.

În cadrul ședinței Comisiei Protecție socială, sănătate și familie, deputata PAS Ana Oglinda a întrebat autorii documentului ce instrumente există pentru a ajuta persoanele să renunțe la fumat. Secretarul general adjunct al Ministerului Sănătății, Svetlana Nicolaescu, a declarat că proiectul are alte obiective.

„Acestea nu sunt prevederi legale, ceea ce este prevăzut în lege. În lege, reglementăm produsele de tutun, ambalajele și modalitatea de consum ale acestora. Cu privire la mecanisme de renunțare la fumat, în 2016 a fost instituită linia verde de renunțare la fumat în cadrul Dispensarului Republican de Narcologie. La fel, este elaborat protocolul clinic pentru lucrătorii medicali care sunt instruiți privind sfatul minimal acordat fumătorilor”, a menționat Nicolaescu.

Reprezentanta Ministerului Sănătății a mai declarat că singurul element care lipsește în prezent este acoperirea terapiei medicamentoase din fondurile de asigurări. Nicolaescu susține că preparatele de substituție nicotinică există pe piață, însă fumătorii le procură din cont propriu.

Anterior, însă, fostul director adjunct al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Ion Șalaru, a menționat că aceste medicamente nu sunt prezente pe piața moldovenească.

„Acestea pot fi procurate din România, pentru că la noi în țară nu sunt înregistrate la Agenția Medicamentului”, a precizat Ion Șalaru.

Acest lucru a fost confirmat și de specialiști în domeniu, dar și de reprezentanții companiilor farmaceutice. Fostul manager al companiei Johnson & Johnson în Moldova, producătoare a singurului medicament care a fost disponibil pentru terapia de substituție a nicotinei, „Nicorette”, a declarat că medicamentele au dispărut din cauza reglementărilor excesive a pieței farmaceutice.

„Pentru orice companie farmaceutică care are în portofoliu un medicament pentru tratarea dependenței de nicotină, piața din Moldova, cu 27,6% din populație fumătoare, reprezintă o adevărată mină de aur. Există însă un „dar” foarte important: din cauza reformelor implementate privind înregistrarea, stabilirea prețurilor și reglementarea medicamentelor, vânzarea acestora în Moldova a devenit pur și simplu neprofitabilă”, a spus fostul manager Johnson & Johnson în Moldova.

Ultimul raport al Organizației Mondiale a Sănătății relevă că Republica Moldova este unicul stat din regiunea europeană în care consumul de tutun va crește în continuare. Estimările arată că, în 2020, prevalența fumatului constituia 25,8%, iar în următorii zece ani se prognozează o creștere de peste 2%.

#control tutun #fumat #Ministerul Sanatatii #lege