Trumpism economic reîncălzit. Tarifele SUA zguduie industria germană

Noile tarife comerciale anunțate de Statele Unite ale Americii ar putea provoca pierderi de până la 15 miliarde de euro pe an pentru economia Germania, iar exporturile germane către SUA riscă să se reducă cu aproximativ 10%, arată estimările economiștilor citate de publicația Bild.

Începând cu 1 februarie, Washingtonul va introduce o taxă vamală suplimentară de 10% pentru exporturile din statele Uniunii Europene, măsură justificată politic de dosarul Groenlandei. Noua taxă se va aplica peste tariful de bază existent de 15%, amplificând presiunea asupra exportatorilor europeni.

Pentru Germania, impactul este considerat deosebit de dur, în condițiile în care SUA reprezintă cel mai important partener comercial al țării. Exporturile germane către piața americană se ridică la circa 157 de miliarde de euro anual, principalele categorii vizate fiind automobilele, construcțiile de mașini, produsele chimice și farmaceutice.

Economistul Gerrit Heinemann avertizează că noile tarife se adaugă unor restricții deja existente. „Aceste măsuri vin peste taxele speciale introduse anterior, inclusiv tarife de până la 50% pentru oțel și aluminiu”, a subliniat expertul.

Potrivit analizei citate de Bild, cele mai vulnerabile sectoare vor fi industria auto și metalurgia, domenii care oricum pierd teren pe piața americană. Noile tarife riscă să accelereze această tendință și să afecteze semnificativ competitivitatea companiilor germane pe termen mediu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Germania #tarife #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.