Ministrul Finanțelor: După ce am fost în Etiopia, am înțeles că în Moldova nu este chiar așa de rău

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că păstrarea tinerilor în Republica Moldova nu ține exclusiv de politicile financiare, dar este o temă care afectează direct statul din perspectiva demografică, economică și a relației cu diaspora.

Întrebat în cadrul unei emisiuni de la Exclusiv TV dacă Ministerul Finanțelor are o strategie clară pentru a crea condiții mai bune astfel încât tinerii să nu plece din țară, Gavriliță a subliniat că migrația este un fenomen democratic larg, iar plecarea temporară peste hotare nu este neapărat un lucru negativ.

„Eu am studiat și am lucrat în străinătate, soția mea la fel. Cred că suntem din categoria oamenilor pentru care plecarea, la un anumit moment, a însemnat o perspectivă mai bună. Important este să existe revenirea”, a afirmat ministrul.

Potrivit acestuia, plecarea tinerilor pentru educație de calitate, experiență profesională, acumulare de competențe sau resurse financiare care ulterior sunt aduse acasă poate avea efecte pozitive pentru țară. „Este bine atunci când oamenii pleacă pentru studii, practică, pentru a câștiga bani și a reveni cu idei noi și investiții. Va fi și mai bine când toate acestea vor putea fi asigurate aici, acasă”, a spus Gavriliță.

Ministrul a mai menționat că numărul celor care revin în Republica Moldova este în creștere și că, pentru majoritatea tinerilor, punctul de atracție rămâne casa. „Pentru fiecare motivele sunt diferite, dar pentru marea majoritate, casa este una singură”, a subliniat el.

Referindu-se la propria experiență, Andrian Gavriliță a declarat că decizia de a reveni în Republica Moldova a fost una personală, influențată inclusiv de o perioadă petrecută în Etiopia. „Am înțeles că vreau să mă întorc acasă după ce am stat câteva luni în Etiopia. Am realizat că, unu – acasă nu este chiar așa de rău, și doi – că prin munca mea pot fi mai util aici decât în orice altă țară”, a afirmat ministrul.

Gavriliță a subliniat că, încă din 2011, și-a dorit ca activitatea sa profesională să fie orientată nu doar spre câștig financiar, ci și spre binele public și contribuția la dezvoltarea societății din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#emigrare #gavrilita #tineri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.