Ministrul Finanțelor: După ce am fost în Etiopia, am înțeles că în Moldova nu este chiar așa de rău

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că păstrarea tinerilor în Republica Moldova nu ține exclusiv de politicile financiare, dar este o temă care afectează direct statul din perspectiva demografică, economică și a relației cu diaspora.

Întrebat în cadrul unei emisiuni de la Exclusiv TV dacă Ministerul Finanțelor are o strategie clară pentru a crea condiții mai bune astfel încât tinerii să nu plece din țară, Gavriliță a subliniat că migrația este un fenomen democratic larg, iar plecarea temporară peste hotare nu este neapărat un lucru negativ.

„Eu am studiat și am lucrat în străinătate, soția mea la fel. Cred că suntem din categoria oamenilor pentru care plecarea, la un anumit moment, a însemnat o perspectivă mai bună. Important este să existe revenirea”, a afirmat ministrul.

Potrivit acestuia, plecarea tinerilor pentru educație de calitate, experiență profesională, acumulare de competențe sau resurse financiare care ulterior sunt aduse acasă poate avea efecte pozitive pentru țară. „Este bine atunci când oamenii pleacă pentru studii, practică, pentru a câștiga bani și a reveni cu idei noi și investiții. Va fi și mai bine când toate acestea vor putea fi asigurate aici, acasă”, a spus Gavriliță.

Ministrul a mai menționat că numărul celor care revin în Republica Moldova este în creștere și că, pentru majoritatea tinerilor, punctul de atracție rămâne casa. „Pentru fiecare motivele sunt diferite, dar pentru marea majoritate, casa este una singură”, a subliniat el.

Referindu-se la propria experiență, Andrian Gavriliță a declarat că decizia de a reveni în Republica Moldova a fost una personală, influențată inclusiv de o perioadă petrecută în Etiopia. „Am înțeles că vreau să mă întorc acasă după ce am stat câteva luni în Etiopia. Am realizat că, unu – acasă nu este chiar așa de rău, și doi – că prin munca mea pot fi mai util aici decât în orice altă țară”, a afirmat ministrul.

Gavriliță a subliniat că, încă din 2011, și-a dorit ca activitatea sa profesională să fie orientată nu doar spre câștig financiar, ci și spre binele public și contribuția la dezvoltarea societății din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#emigrare #gavrilita #tineri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.

#colete din străinătate #tva pentru colete #serviciul vamal