Tsunami-ul economic n-are putere! PIB-ul Moldovei va înregistra o creștere de doar 2,5% în 2023

În anul 2023, PIB-ul Republicii Moldova este de așteptat să ajungă la 308,8 miliarde lei și să crească cu circa 2,5% față de anul precedent, arată prognoza Ministerului Economice și Digitalizării. Î

În 2024, creșterea economiei moldovenești este prognozată la 3,5%, în 2025 – 4%, în 2026 – 4,5% față de anul precedent.

În 2023, creșterea medie anuală a inflației va fi de 13,5%, în următorii doi ani – 5,5% și, respectiv, 5%. La sfârșitul anului, rata inflației în 2023-2026 va fi de 6%, 5,5% și, respectiv, 5%. Dinamica operațiunilor de comerț exterior este de așteptat să fie pozitivă: în 2023, exporturile vor crește cu 3,4%, la 4,48 miliarde dolari, iar importurile vor crește cu 6,5%, până la 9,8 miliarde dolari. În 2024, exporturile moldovenești vor crește cu 8,2% (creșterea importurilor va fi de 4,4%), în 2025 – cu 7,2% (import – cu 5,2%), în 2026 – cu 7,5% (import – cu 4,8%). Deficitul comerțului exterior va crește de la 5,33 miliarde dolari în 2023 la 5,71 miliarde dolari. Volumul investițiilor în active corporale pe termen lung, după o scădere semnificativă în 2022 (-11,6%), va crește cu 1,5% în acest an, iar în următorii 3 ani – cu 4,5%, 4,9% și, respectiv, 5,5%.

Volumul producției industriale în 2023 este prognozat la nivelul de 103,2 miliarde lei, cu 4,5% mai mult decât în anul precedent. În următorii 3 ani, creșterea anuală a sectorului industrial va fi de 4,5%-5%. În sectorul agrar volumul producției va crește cu 15% față de anul trecut, când s-a înregistrat o scădere de aproape 30%, iar în următorii trei ani, sectorul agricol va creaște, conform prognozelor, cu aproximativ 2% anual.

Nivelul salarial mediu în 2023 va fi de 11 850 lei (+13,9% în termeni nominali), în 2024 – 13 100 lei (+10,5%), în 2025 – 14 400 lei (+9,9%), în 2026 – 15 800 lei (+9,7%). În termeni reali, creșterea salariului mediu lunar în 2023 va fi de 0,4%, în 2024-2026 – de la 4,5% la 4,8%. Fondul de salarii va crește de la 88,7 miliarde lei în 2023 la 119,2 miliarde lei – în 2026.

Cursul mediu anual al leului față de dolarul american va fi de 18,99 lei, în 2024 – 19,16 lei per dolar, în 2025 – 19,4 lei per dolar, în 2026 – 19,62 lei per dolar. La sfârșitul anului 2023, cursul de schimb al leului față de dolar va fi de 19,18 lei per dolar, la sfârșitul anului 2024 – 19,26 lei, la sfârșitul anului 2025 – 19,5 lei, la sfârșitul anului 2026 – 19,69 lei per dolar.

În anul 2022 economia Republicii Moldova s-a contractat cu 5,9% față de anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.