Tupeul „războinic” al lui Krasnoselski, la cote minime! Popescu: nu există niciun semn de escaladare

Pentru moment situația din regiunea transnistreană este calmă, nu există nici un semn de escaladare, a declarat ministrul de Externe Nicu Popescu. Oficialul a mai reiterat poziția autorităților din țara noastră referitor la regiunea din stânga Nistrului. Precizarea a fost făcută în cadrul sesiuni de întrebări după vizita celor trei oficiali din Austria, Republica Cehă și Republica Slovacă, noutează realitatea.md.

„Noi întotdeauna am spus foarte ferm că această prezență militară rusă este ilegală. Noi întotdeauna insistăm pe faptul că Federația Rusă trebuie să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova. Noi continuăm aceste eforturi și aceste mesaje cu aceleași fermitate ca anterior. La momentul actual în situația din regiunea Transnistreană este calmă. Noi nu avem informații care ar sugera că acest calm nu va continua”, a declarat Nicu Popescu.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a găzduit astăzi vizita trilaterală a omologilor săi din Austria, Republica Cehă și Republica Slovacă. Discuțiile oficialilor au fost bazate pe subiecte ce țin de evoluția situației de securitate din regiune, gestionarea fluxului de refugiați de către autoritățile de la Chișinău, inclusiv posibilitățile de realocare a refugiaților, precum și oportunitățile de cooperare pe segmentul avansării Republicii Moldova pe calea integrării europene. Totodată, la sfârșitul conferinței de presă oficialii au vorbit și despre regiunea din stânga Nistrului, un potențial război în Moldova și dacă țara noastră va solicita armament și militari din țările UE.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#diferend #popescu #tranistria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.