Turism în țara Sultanului Erdogan! Moldovenii preferă all inclusive și farfuriile pline

În șase luni ale anului 2022, agențiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii turistice la 142,0 mii de turiști și excursioniști sau cu 47,8% mai mult față de ianuarie-iunie 2021, arată datele Biroului Național de Statistică.

Creșterea numărului de turiști și excursioniști în perioada cercetată se datorează majorării numărului de participanţi la turismul emițător cu 32,5 mii de persoane (+50,8%), turismul receptor – cu 7,3 mii de persoane (de 3,3 ori) și turismul intern – cu 6,2 mii de persoane (+21,3%).

Majoritatea predominantă a cetăţenilor moldoveni au plecat în străinătate în scopuri de odihnă, recreere şi agrement (99,6%). Cetăţenii Republicii Moldova au preferat să călătorească, preponderent, în Turcia (51,4% din total plecați în străinătate), România (11,9%), Bulgaria (11,6%), Egipt (11,3%) Grecia (3,3%) și Emiratele Arabe Unite (1,3%).

Operatorii turistici susțin că majoritatea moldovenilor care aleg să meargă în Turcia sunt tentați de prețurile mici, de serviciile all inclusive, dar și de mâncarea din abundență. Și acest lucru se vede în cifre. De exemplu, Grecia nu se bucură de popularitate în rândul turiștilor care aleg să meargă la mare.

Bulgaria, la fel ofertă, servicii all inclusive, însă transportul pe litoralul bulgăresc se face cu autocarul, în timp ce în Turcia deplasarea se face cu avionul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#vacanta #turism #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.