Turiștii moldoveni au „cotropit” pensiunile din România

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2021 au însumat 9.276.700 persoane, în creştere cu 46,4% faţă de anul 2020, arată datele publicate joi de Institutului Naţional de Statistică (INS) din România. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2021 au însumat 20.653.100, în creştere cu 43% faţă de cele din anul 2020.

Referitor la sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei sosiţi din Europa (78,4% din total turişti străini), iar dintre aceştia, un procent de 76,8% provin din ţările Uniunii Europene.

Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (105,7 mii persoane), Italia (73,3 mii persoane), Franţa (55,2 mii persoane), Israel (50,3 mii persoane), S.U.A. (45,5 mii persoane), Ungaria (43,2 mii persoane), Polonia (42,4 mii persoane), Regatul Unit (31,8 mii persoane), Spania (31,4 mii persoane) şi Republica Moldova (29,7 mii persoane).

Înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Constanţa (4.537.400), Braşov (1.965.900), Municipiul Bucureşti (1.659.000), Bihor (1.147.900), Vâlcea (1.044.500), Prahova (875,8 mii), Suceava (805,3 mii), Mureş (728,4 mii), Sibiu (724,9 mii), Cluj (712,7 mii), Caraş Severin (563,0 mii), Covasna (466,6 mii), Timiş (408,9 mii) şi Iaşi (399,7 mii).

Durata medie a şederii în luna decembrie 2021 a fost de 1 de 2,3 zile la turiştii străini.

#pesniuni #turisti #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.