Twitter este dovada că Big Tech nu mai are idei. Silicon Valley în pană

„Am vrut mașini zburătoare. În schimb, avem 140 de caractere”. Au trecut aproape zece ani de când Peter Thiel și-a exprimat dezamăgirea față de ritmul și direcția schimbărilor tehnologice, iar timpul nu a diminuat puterea argumentului său.

În mod clar, secolul 21 nu a oferit viitorul erei spațiale care ni s-a promis în secolul 20. În loc de minuni științifico-fantastice, cum ar fi mașina zburătoare, am primit smartphone-uri și rețelele sociale – inclusiv Twitter (de unde și referința la 140 de caractere). Nu s-au schimbat multe în perioada intermediară. Limita de tweet este acum de 280 de caractere, dar agitația continuă de când a fost preluată de Elon Musk, scrie unherd.com.
Dacă internetul ar evolua în continuare cu aceeași viteză ca în anii 1990 sau 2000, atunci nu ne-ar păsa de schimbarea managementului Twitter. Ba chiar să nu ne gândim deloc la Twitter.

Totuși, povestea ultimilor zece ani este una de consolidare (sau stagnare, în funcție de punctul de vedere). Companiile tehnologice dominante precum Apple și Amazon și-au întărit pozițiile pe piețele lor, în timp ce descoperirile tehnologice la scara primului iPhone (2007) au fost puține și îndepărtate.
Desigur, au existat upgrade-uri și reproiectări, dar foarte puține lucruri care ne-au schimbat cu adevărat viețile.Tehnologiile pe care le avem acum erau aproape implementate în 2012.

Progresul a fost o chestiune de îmbunătățire progresivă și creștere a gradului de acceptare de către consumatori.

Dar pe măsură ce piețele devin saturate și produsele existente devin plictisitor de familiare, trebuie să ne întrebăm dacă Big Tech și-a atins apogeul. Într-adevăr, povestea reală de la Twitter nu este bifa albastră, ci mai degrabă reducerea dramatică a forței de muncă. Nici nu este singurul gigant tehnologic care trece prin ajustări dureroase. Potrivit lui Jeff Horwitz de la Wall Street Journal, Meta (alias Facebook) este, de asemenea, pe cale să anunțe reduceri semnificative de locuri de muncă.

Meta este cel puțin interesant prin faptul că această companie încearcă în mod vizibil să facă următoarea revoluție tehnologică. Produsul său de bază, Facebook, este emblematic al unei ere trecute, și Zuckerberg și co. cu siguranță au dreptate să schimbe scenariul.

Cu toate acestea, tehnologia pe care au pariat – metaversul – încă nu a aprins lumea. S-ar putea ca sute de milioane de consumatori să fie gata să-și pună căști și să-și trăiască jumătate din viață într-un mediu virtual 3-D, dar până acum există puține semne că acesta este cazul. Într-adevăr, eforturile Meta sunt adesea întâmpinate cu batjocură – ca atunci când compania a anunțat că avatarurile sale vor avea picioare.

Poate că Big Tech trebuie să se concentreze în schimb pe lumea reală, unde picioarele sunt standard. Dacă aplicarea inteligenței artificiale și a roboticii produce descoperiri reale, cum ar fi mașina complet autonomă, atunci asta ar fi transformator.

Dar, în ciuda promisiunilor, nu s-a întâmplat încă, lăsând deoparte unele funcții parțial automatizate.
Consumatorii încă așteaptă următorul lucru important de la Big Tech.

#idei #tech #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.