Twitter este dovada că Big Tech nu mai are idei. Silicon Valley în pană

„Am vrut mașini zburătoare. În schimb, avem 140 de caractere”. Au trecut aproape zece ani de când Peter Thiel și-a exprimat dezamăgirea față de ritmul și direcția schimbărilor tehnologice, iar timpul nu a diminuat puterea argumentului său.

În mod clar, secolul 21 nu a oferit viitorul erei spațiale care ni s-a promis în secolul 20. În loc de minuni științifico-fantastice, cum ar fi mașina zburătoare, am primit smartphone-uri și rețelele sociale – inclusiv Twitter (de unde și referința la 140 de caractere). Nu s-au schimbat multe în perioada intermediară. Limita de tweet este acum de 280 de caractere, dar agitația continuă de când a fost preluată de Elon Musk, scrie unherd.com.
Dacă internetul ar evolua în continuare cu aceeași viteză ca în anii 1990 sau 2000, atunci nu ne-ar păsa de schimbarea managementului Twitter. Ba chiar să nu ne gândim deloc la Twitter.

Totuși, povestea ultimilor zece ani este una de consolidare (sau stagnare, în funcție de punctul de vedere). Companiile tehnologice dominante precum Apple și Amazon și-au întărit pozițiile pe piețele lor, în timp ce descoperirile tehnologice la scara primului iPhone (2007) au fost puține și îndepărtate.
Desigur, au existat upgrade-uri și reproiectări, dar foarte puține lucruri care ne-au schimbat cu adevărat viețile.Tehnologiile pe care le avem acum erau aproape implementate în 2012.

Progresul a fost o chestiune de îmbunătățire progresivă și creștere a gradului de acceptare de către consumatori.

Dar pe măsură ce piețele devin saturate și produsele existente devin plictisitor de familiare, trebuie să ne întrebăm dacă Big Tech și-a atins apogeul. Într-adevăr, povestea reală de la Twitter nu este bifa albastră, ci mai degrabă reducerea dramatică a forței de muncă. Nici nu este singurul gigant tehnologic care trece prin ajustări dureroase. Potrivit lui Jeff Horwitz de la Wall Street Journal, Meta (alias Facebook) este, de asemenea, pe cale să anunțe reduceri semnificative de locuri de muncă.

Meta este cel puțin interesant prin faptul că această companie încearcă în mod vizibil să facă următoarea revoluție tehnologică. Produsul său de bază, Facebook, este emblematic al unei ere trecute, și Zuckerberg și co. cu siguranță au dreptate să schimbe scenariul.

Cu toate acestea, tehnologia pe care au pariat – metaversul – încă nu a aprins lumea. S-ar putea ca sute de milioane de consumatori să fie gata să-și pună căști și să-și trăiască jumătate din viață într-un mediu virtual 3-D, dar până acum există puține semne că acesta este cazul. Într-adevăr, eforturile Meta sunt adesea întâmpinate cu batjocură – ca atunci când compania a anunțat că avatarurile sale vor avea picioare.

Poate că Big Tech trebuie să se concentreze în schimb pe lumea reală, unde picioarele sunt standard. Dacă aplicarea inteligenței artificiale și a roboticii produce descoperiri reale, cum ar fi mașina complet autonomă, atunci asta ar fi transformator.

Dar, în ciuda promisiunilor, nu s-a întâmplat încă, lăsând deoparte unele funcții parțial automatizate.
Consumatorii încă așteaptă următorul lucru important de la Big Tech.

#idei #tech #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, Uniunea Europeană a rămas una dintre principalele piețe de desfacere pentru fructele moldovenești, raportat la ponderea în valoarea totală a exporturilor, arată datele prezentate de MoldovaFruct. Livrările către statele UE au însumat aproximativ 126 de mii de tone, ceea ce reprezintă circa 50% din totalul exporturilor de fructe ale Republicii Moldova.

Deși volumul exportat pe piața europeană a fost ușor mai mic față de 2024, valoarea totală a livrărilor a crescut, fapt care confirmă că UE rămâne o piață stabilă și profitabilă pentru producătorii și exportatorii moldoveni.

Potrivit MoldovaFruct, exporturile de prune și struguri au fost cele mai active pe piața UE în 2025, cele două categorii au cumulat peste 75 de mii de tone. Exporturile de mere au continuat să fie semnificative, însă cu un ritm mai moderat comparativ cu alte categorii. În contrast cu piețele din CSI, unde volumele rămân importante, dar volatile, piața europeană a oferit stabilitate, diversificare și o valoare adăugată mai mare.

În ceea ce privește distribuția pe țări, România se detașează clar drept principalul partener strategic al Republicii Moldova. În 2025, România a absorbit aproximativ 77 de mii de tone de fructe moldovenești, în valoare de circa 72 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă aproape o treime din exporturile totale de fructe ale țării.