Twitter este dovada că Big Tech nu mai are idei. Silicon Valley în pană

„Am vrut mașini zburătoare. În schimb, avem 140 de caractere”. Au trecut aproape zece ani de când Peter Thiel și-a exprimat dezamăgirea față de ritmul și direcția schimbărilor tehnologice, iar timpul nu a diminuat puterea argumentului său.

În mod clar, secolul 21 nu a oferit viitorul erei spațiale care ni s-a promis în secolul 20. În loc de minuni științifico-fantastice, cum ar fi mașina zburătoare, am primit smartphone-uri și rețelele sociale – inclusiv Twitter (de unde și referința la 140 de caractere). Nu s-au schimbat multe în perioada intermediară. Limita de tweet este acum de 280 de caractere, dar agitația continuă de când a fost preluată de Elon Musk, scrie unherd.com.
Dacă internetul ar evolua în continuare cu aceeași viteză ca în anii 1990 sau 2000, atunci nu ne-ar păsa de schimbarea managementului Twitter. Ba chiar să nu ne gândim deloc la Twitter.

Totuși, povestea ultimilor zece ani este una de consolidare (sau stagnare, în funcție de punctul de vedere). Companiile tehnologice dominante precum Apple și Amazon și-au întărit pozițiile pe piețele lor, în timp ce descoperirile tehnologice la scara primului iPhone (2007) au fost puține și îndepărtate.
Desigur, au existat upgrade-uri și reproiectări, dar foarte puține lucruri care ne-au schimbat cu adevărat viețile.Tehnologiile pe care le avem acum erau aproape implementate în 2012.

Progresul a fost o chestiune de îmbunătățire progresivă și creștere a gradului de acceptare de către consumatori.

Dar pe măsură ce piețele devin saturate și produsele existente devin plictisitor de familiare, trebuie să ne întrebăm dacă Big Tech și-a atins apogeul. Într-adevăr, povestea reală de la Twitter nu este bifa albastră, ci mai degrabă reducerea dramatică a forței de muncă. Nici nu este singurul gigant tehnologic care trece prin ajustări dureroase. Potrivit lui Jeff Horwitz de la Wall Street Journal, Meta (alias Facebook) este, de asemenea, pe cale să anunțe reduceri semnificative de locuri de muncă.

Meta este cel puțin interesant prin faptul că această companie încearcă în mod vizibil să facă următoarea revoluție tehnologică. Produsul său de bază, Facebook, este emblematic al unei ere trecute, și Zuckerberg și co. cu siguranță au dreptate să schimbe scenariul.

Cu toate acestea, tehnologia pe care au pariat – metaversul – încă nu a aprins lumea. S-ar putea ca sute de milioane de consumatori să fie gata să-și pună căști și să-și trăiască jumătate din viață într-un mediu virtual 3-D, dar până acum există puține semne că acesta este cazul. Într-adevăr, eforturile Meta sunt adesea întâmpinate cu batjocură – ca atunci când compania a anunțat că avatarurile sale vor avea picioare.

Poate că Big Tech trebuie să se concentreze în schimb pe lumea reală, unde picioarele sunt standard. Dacă aplicarea inteligenței artificiale și a roboticii produce descoperiri reale, cum ar fi mașina complet autonomă, atunci asta ar fi transformator.

Dar, în ciuda promisiunilor, nu s-a întâmplat încă, lăsând deoparte unele funcții parțial automatizate.
Consumatorii încă așteaptă următorul lucru important de la Big Tech.

#idei #tech #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.