Twitter este dovada că Big Tech nu mai are idei. Silicon Valley în pană

„Am vrut mașini zburătoare. În schimb, avem 140 de caractere”. Au trecut aproape zece ani de când Peter Thiel și-a exprimat dezamăgirea față de ritmul și direcția schimbărilor tehnologice, iar timpul nu a diminuat puterea argumentului său.

În mod clar, secolul 21 nu a oferit viitorul erei spațiale care ni s-a promis în secolul 20. În loc de minuni științifico-fantastice, cum ar fi mașina zburătoare, am primit smartphone-uri și rețelele sociale – inclusiv Twitter (de unde și referința la 140 de caractere). Nu s-au schimbat multe în perioada intermediară. Limita de tweet este acum de 280 de caractere, dar agitația continuă de când a fost preluată de Elon Musk, scrie unherd.com.
Dacă internetul ar evolua în continuare cu aceeași viteză ca în anii 1990 sau 2000, atunci nu ne-ar păsa de schimbarea managementului Twitter. Ba chiar să nu ne gândim deloc la Twitter.

Totuși, povestea ultimilor zece ani este una de consolidare (sau stagnare, în funcție de punctul de vedere). Companiile tehnologice dominante precum Apple și Amazon și-au întărit pozițiile pe piețele lor, în timp ce descoperirile tehnologice la scara primului iPhone (2007) au fost puține și îndepărtate.
Desigur, au existat upgrade-uri și reproiectări, dar foarte puține lucruri care ne-au schimbat cu adevărat viețile.Tehnologiile pe care le avem acum erau aproape implementate în 2012.

Progresul a fost o chestiune de îmbunătățire progresivă și creștere a gradului de acceptare de către consumatori.

Dar pe măsură ce piețele devin saturate și produsele existente devin plictisitor de familiare, trebuie să ne întrebăm dacă Big Tech și-a atins apogeul. Într-adevăr, povestea reală de la Twitter nu este bifa albastră, ci mai degrabă reducerea dramatică a forței de muncă. Nici nu este singurul gigant tehnologic care trece prin ajustări dureroase. Potrivit lui Jeff Horwitz de la Wall Street Journal, Meta (alias Facebook) este, de asemenea, pe cale să anunțe reduceri semnificative de locuri de muncă.

Meta este cel puțin interesant prin faptul că această companie încearcă în mod vizibil să facă următoarea revoluție tehnologică. Produsul său de bază, Facebook, este emblematic al unei ere trecute, și Zuckerberg și co. cu siguranță au dreptate să schimbe scenariul.

Cu toate acestea, tehnologia pe care au pariat – metaversul – încă nu a aprins lumea. S-ar putea ca sute de milioane de consumatori să fie gata să-și pună căști și să-și trăiască jumătate din viață într-un mediu virtual 3-D, dar până acum există puține semne că acesta este cazul. Într-adevăr, eforturile Meta sunt adesea întâmpinate cu batjocură – ca atunci când compania a anunțat că avatarurile sale vor avea picioare.

Poate că Big Tech trebuie să se concentreze în schimb pe lumea reală, unde picioarele sunt standard. Dacă aplicarea inteligenței artificiale și a roboticii produce descoperiri reale, cum ar fi mașina complet autonomă, atunci asta ar fi transformator.

Dar, în ciuda promisiunilor, nu s-a întâmplat încă, lăsând deoparte unele funcții parțial automatizate.
Consumatorii încă așteaptă următorul lucru important de la Big Tech.

#idei #tech #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.