Ucraina, butelia de gaz a Republicii Moldova! Bînzari: E riscant, dar au cele mai mici prețuri

Republica Moldova a luat o decizie îndrăzneață privind stocarea rezervelor de gaze naturale în Ucraina, o mișcare considerată riscantă, dar economică, de către directorul Energocom, Victor Bînzari. Potrivit acestuia, Ucraina oferă cele mai mici prețuri pentru depozitare și transport din regiune, făcând-o o opțiune atractivă din punct de vedere comercial.

În ciuda riscurilor asociate cu situația tensionată din Ucraina, Victor Bînzari asigură că depozitul în care se află gazele moldovenești este situat într-o regiune relativ calmă. El subliniază că, în cazul unui eventual bombardament, ar fi afectată doar infrastructura terestră, iar volumele de gaze stocate rămân în siguranță.

Energocom, conform directorului său, are opțiunea de a stoca gaze în Ucraina, România și Austria, însă din motive comerciale, alegerea Ucrainei este considerată cea mai avantajoasă. Victor Bînzari explică că depozitarea în România implică costuri mai mari, inclusiv pentru transport, făcând Ucraina opțiunea cu cel mai mic cost din regiune.

Victor Bînzari a subliniat că depozitele din România au prețuri de câteva ori mai mari și o capacitate totală de 3 miliarde de metri cubi, comparativ cu Ucraina, unde depozitul se află la un kilometru adâncime sub pământ și oferă condiții mai avantajoase.

Energocom a semnat recent un contract cu Moldovagaz pentru cumpărare și vânzare de gaze în perioada ianuarie-aprilie 2024. Prețul convenit este de 550 de euro/1000 mc, cu posibilitatea reducerii în viitor, într-un efort de a menține prețuri rezonabile pentru consumatori. Victor Bînzari asigură că Republica Moldova este pregătită pentru sezonul rece, cu rezerve de gaze planificate să acopere nevoile până în aprilie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Un grup de senatori americani a introdus în Congres un proiect de lege care prevede confiscarea încărcăturii de petrol de pe tancurile rusești aflate pe listele de sancțiuni ale Departamentului Trezoreriei SUA, relatează Reuters. Măsura vizează în special așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, care, potrivit Centrului finlandez CREA, transportă aproximativ 75% din exporturile de țiței ale Moscovei.

Potrivit proiectului, petrolul confiscat va fi vândut pe piață, iar sumele obținute vor fi utilizate pentru reducerea datoriei publice a SUA. Inițiatorii propun și crearea unui fond special, numit Russian Sanctions Enforcement Fund, gestionat de Departamentul Trezoreriei, cu un buget de 150 milioane de dolari, destinat monitorizării și aplicării sancțiunilor, notează Reuters.

„Acest proiect de lege nu doar că va împiedica tentativele maligne ale Moscovei de a ocoli legislația americană, ci va permite Statelor Unite să valorifice activele confiscate”, a declarat senatorul republican Joni Ernst, unul dintre autorii inițiativei.

În prezent, aproximativ 200 de tancuri petroliere sunt vizate de sancțiunile SUA pentru implicarea în transportul de țiței rusesc peste plafonul de preț de 60 de dolari pe baril impus de G7. Cel mai dur pachet de sancțiuni a fost introdus în ultimele zile ale mandatului lui Joe Biden, vizând deodată 180 de nave, responsabile pentru jumătate din exportul maritim de petrol al Rusiei, adică aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi.

Un exemplu concret este tancul Eventin, înregistrat sub pavilion panamez, care a fost interceptat de autoritățile maritime germane la sfârșitul lunii martie. La bordul navei se aflau 100.000 de tone de țiței rusesc, care au fost confiscate de autoritățile germane în baza sancțiunilor în vigoare.

Acest nou proiect legislativ ar putea schimba fundamental modul în care SUA aplică și monetizează sancțiunile împotriva Federației Ruse, transformând o măsură de presiune economică într-o sursă directă de venit bugetar.