Ucraina trebuie să fie pregătită să-şi exporte cerealele în principal pe Dunăre

În luna iulie a anului trecut, ONU şi Turcia au intermediat un acord între Moscova şi Kiev privind trecerea în siguranţă a cerealelor din Marea Neagră pentru a contribui la soluţionarea crizei alimentare mondiale agravate de invazia rusească şi de blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră.

Moscova a ameninţat că nu va prelungi acordul dincolo de data 18 iulie dacă nu sunt îndeplinite o serie de cerinţe, inclusiv eliminarea obstacolelor din calea exporturilor de cereale şi îngrăşăminte ruseşti. Potrivit oficialilor ruşi, promisiunile de susţinere a exporturilor Rusiei nu s-au materializat.

„În condiţiile în care Rusia blochează efectiv funcţionarea coridorului de cereale, trebuie să fim pregătiţi să trecem aproape întregul volum de export al noii recolte prin porturile dunărene”, a scris pe Facebook, directorul adjunct al Autorităţii Porturilor Maritime din Ucraina, Dmitro Barinov.

Ucraina este un mare producător şi exportator mondial de cereale şi oleaginoase însă atât producţia cât şi exporturile sale au scăzut semnificativ după ce Rusia a ocupat o parte din teritoriul ţării şi a blocat o serie de porturi importante la Marea Neagră, în a doua jumătate a ultimului sezon. În anul calendaristic 2022, producţia de cereale a Ucrainei a scăzut până la 53 milioane de tone, de la un nivel record de 86 milioane de tone în 2021. Ministerul Agriculturii de la Kiev estimează că în acest an producţia ar putea să scadă până la 46 de milioane de tone.

Chiar şi în condiţiile diminuării recoltei, Ucraina va avea nevoie să exporte peste 30 de milioane de tone de cereale, milioane de tone de uleiuri vegetale şi oleaginoase.

Dacă ar exista un coridor de cereale funcţional, aproximativ jumătate din exporturile agricole ucrainene ar ieşi prin porturile de la Marea Neagră, în timp ce un sfert ar trece prin porturile sale dunărene şi un alt sfert prin frontiera terestră de vest.

În cursul acestei luni, Autoritatea Porturilor Maritime din Ucraina a precizat că cele trei porturi de la Dunăre au exportat o cantitate record de trei milioane de tone de alimente numai în luna mai. Comparativ, o serie de surse citate de Reuters au dezvăluit că pe toată perioada anului 2021 cele trei porturi ucrainene de la Dunăre au procesat 5,5 milioane de tone de marfă.

Oficialii ucraineni din domeniul transporturilor spun că volumele de export ar putea fi mai mari dacă canalul său Bâstroe de pe Dunăre ar fi adâncit. În urmă cu o lună, un înalt oficial ucrainean declara că autorităţile de la Kiev ar dori să înceapă lucrările pentru a adânci canalul Bâstroe încă din acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#Cereale #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.