Ucraina va cumpăra gaze în comun cu ţările UE și vrea să cumpere 2 miliarde de metri cubi

10 Mart. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Mart. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

Ucraina va participa la programul Uniunii Europene de cumpărare în comun de gaze de pe pieţele globale şi are ca obiectiv să achiziţioneze 2 miliarde de metri cubi de combustibil înainte de iarna viitoare, a declarat joi şeful politicii energetice a UE, comisarul Kadri Simson, relatează Reuters, citată de News.ro.

Ţările UE, care încearcă să înlocuiască gazul rusesc, intenţionează să facă o cerere în comun, pentru a semna primele contracte colective de gaze în lunile următoare, astfel încât să înceapă umplerea depozitelor înaintea vârfului de cerere din timpul iernii.
„Ucraina a indicat că, pe lângă propria producţie internă, ar putea avea nevoie, pentru o iarnă sigură, de încă 2 miliarde de metri cubi”, a declarat joi comisarul european pentru energie, Kadri Simson, într-o conferinţă de presă.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, care gestionează achiziţiile comune de gaz ale UE, a avut miercuri o videoconferinţă cu furnizorii internaţionali de gaze.

Sefcovic a declarat că Europa este pe cale să îşi extindă capacitatea de retransformare a gazelor naturale lichefiate la 227 de miliarde de metri cubi până în 2024, faţă de 178 de miliarde de metri cubi în prezent, pe măsură ce ţările vor schimba gazul rusesc cu alte surse de aprovizionare.

Participarea la schema UE ar putea ajuta Ucraina să evite penuria de gaze. Din cei 27,3 miliarde de metri cubi de gaze pe care Ucraina i-a folosit în 2021, producţia internă a reprezentat aproximativ 19,8 miliarde de metri cubi, importurile au fost de 2,6 miliarde de metri cubi, iar 4,9 miliarde de metri cubi de gaze au fost luate din depozitele subterane.

Estimările iniţiale ale companiei energetice de stat Naftogaz sugerează că producţia de gaze a Ucrainei a fost de aproximativ 18 miliarde de metri cubi în 2022.

Ucraina foloseşte puţin gaz pentru a produce electricitate, dar se bazează pe acest combustibil pentru încălzire şi industrie – sectoare vulnerabile în cazul în care loviturile ruseşti ar deteriora infrastructura.
Ucraina nu importă gaze direct din Rusia, dar conductele ucrainene transportă în continuare o parte din gazul rusesc către Europa.

Rusia a bombardat infrastructura energetică a Ucrainei în ultimele luni, iar joi a lansat atacuri cu rachete în Ucraina, ucigând cel puţin şase civili şi forţând centrala nucleară de la Zapororjie să iasă din reţea.

Kadri Simson a declarat că va convoca joi o videoconferinţă de urgenţă cu miniştrii energiei din Ucraina şi UE pentru a discuta situaţia de la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, cea mai mare din Europa, după ce Kievul a declarat că atacurile ruseşti au deconectat centrala de la reţeaua electrică şi au forţat-o să treacă la alimentarea de urgenţă cu motorină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Feb. 2026, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Feb. 2026, 09:45 // Actual //  Ursu Victor

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!