Ucraina va cumpăra gaze în comun cu ţările UE și vrea să cumpere 2 miliarde de metri cubi

Ucraina va participa la programul Uniunii Europene de cumpărare în comun de gaze de pe pieţele globale şi are ca obiectiv să achiziţioneze 2 miliarde de metri cubi de combustibil înainte de iarna viitoare, a declarat joi şeful politicii energetice a UE, comisarul Kadri Simson, relatează Reuters, citată de News.ro.

Ţările UE, care încearcă să înlocuiască gazul rusesc, intenţionează să facă o cerere în comun, pentru a semna primele contracte colective de gaze în lunile următoare, astfel încât să înceapă umplerea depozitelor înaintea vârfului de cerere din timpul iernii.
„Ucraina a indicat că, pe lângă propria producţie internă, ar putea avea nevoie, pentru o iarnă sigură, de încă 2 miliarde de metri cubi”, a declarat joi comisarul european pentru energie, Kadri Simson, într-o conferinţă de presă.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, care gestionează achiziţiile comune de gaz ale UE, a avut miercuri o videoconferinţă cu furnizorii internaţionali de gaze.

Sefcovic a declarat că Europa este pe cale să îşi extindă capacitatea de retransformare a gazelor naturale lichefiate la 227 de miliarde de metri cubi până în 2024, faţă de 178 de miliarde de metri cubi în prezent, pe măsură ce ţările vor schimba gazul rusesc cu alte surse de aprovizionare.

Participarea la schema UE ar putea ajuta Ucraina să evite penuria de gaze. Din cei 27,3 miliarde de metri cubi de gaze pe care Ucraina i-a folosit în 2021, producţia internă a reprezentat aproximativ 19,8 miliarde de metri cubi, importurile au fost de 2,6 miliarde de metri cubi, iar 4,9 miliarde de metri cubi de gaze au fost luate din depozitele subterane.

Estimările iniţiale ale companiei energetice de stat Naftogaz sugerează că producţia de gaze a Ucrainei a fost de aproximativ 18 miliarde de metri cubi în 2022.

Ucraina foloseşte puţin gaz pentru a produce electricitate, dar se bazează pe acest combustibil pentru încălzire şi industrie – sectoare vulnerabile în cazul în care loviturile ruseşti ar deteriora infrastructura.
Ucraina nu importă gaze direct din Rusia, dar conductele ucrainene transportă în continuare o parte din gazul rusesc către Europa.

Rusia a bombardat infrastructura energetică a Ucrainei în ultimele luni, iar joi a lansat atacuri cu rachete în Ucraina, ucigând cel puţin şase civili şi forţând centrala nucleară de la Zapororjie să iasă din reţea.

Kadri Simson a declarat că va convoca joi o videoconferinţă de urgenţă cu miniştrii energiei din Ucraina şi UE pentru a discuta situaţia de la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, cea mai mare din Europa, după ce Kievul a declarat că atacurile ruseşti au deconectat centrala de la reţeaua electrică şi au forţat-o să treacă la alimentarea de urgenţă cu motorină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #achizitie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.