În Europa de Est, geopolitica arată direcţia industriei nucleare, iar SUA domină în proiectele noi

06 Nov. 2022, 15:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Nov. 2022, 15:00 // Actual //  bani.md

Americanii au câştigat cursa pentru prima centrală nuclea­ră a Poloniei. Celălalt concu­rent a fost Coreea de Sud, iar polonezii au subliniat impor­tanţa alianţei polono-americane în domeniul securităţii, care acoperă şi securitatea energe­tică. Acest parteneriat probabil nu se va opri aici, deoarece programul nuclear al Poloniei este mai extins şi prevede construirea a şase reactoare. Coreea de Sud nu a fost lăsată pe tuşă, ci a fost aleasă pentru construirea celei de-a doua centrale atomice poloneze.

Partenerul american care se va ocupa cu construirea industriei atomice în Polonia, Westinghouse, este acum în plină ascensiune după ce în 2017 a fost plasată sub protecţia legii falimentului pentru restructurare. Com­pania a efectuat între timp mai multe achi­ziţii, iar recent a anunţat preluarea sa de către două corporaţii private, ceea ce este văzut ca un semn al renaşterii energiei nucleare.

Westinghouse şi SUA sunt astfel cu un pas uriaş în faţa concurentului european  EDF, din Franţa, căruia gu­ver­nul de la Paris vrea să-i redea gloria internaţională de odinioară. Din partea Coreei de Sud, la programul nuclear polonez parti­cipă o companie de stat, Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP).

Westinghouse a încercat să-i elimine pe sud-coreeni din competiţie cu un proces privind drepturi intelectuale. Reactoarele KHNP ar folosi tehnologie de la Westing­house. Polonia este ţara europeană cu cea mai mare dependenţă de cărbune, iar energia nucleară este considerată o soluţie pentru înverzirea economiei.

Şi Cehia vrea să-şi sporească siguranţa energetică prin construirea de noi reactoare nucleare. O licitaţie în acest sens a fost des­chisă în martie, iar guvernul ceh a considerat că cele mai sigure propuneri au venit din partea Westinghouse, KHNP şi EDF. Până la urmă, francezii mai au o şansă.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.