UE a aprobat cel de-al 13-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei

Uniunea Europeană a adoptat astăzi un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, la doi ani de la debutul invaziei în Ucraina, a anunţat Josep Borrell pe platforma X.

Noile măsuri se aplică atât Federaţiei Ruse, cât şi ţărilor terţe care au sprijinit Rusia în efortul de război în Ucraina.

Consiliul a decis să impună măsuri restrictive împotriva a încă 106 persoane fizice şi 88 de entităţi juridice.

Sancţiunile vizează în primul rând sectoarele militar şi de apărare ale Federaţiei Ruse, precum şi reprezentanţii sistemului judiciar, politicienii locali şi persoanele responsabile pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni, notează Consiliul Uniunii Europene într-un comunicat de presă oficial.

Persoanele desemnate fac obiectul unei îngheţări a activelor, iar cetăţenilor şi societăţilor din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziţia acestora. Persoanele fizice vor avea interdicţia să intre sau să tranziteze teritoriile UE.

Consiliul a adăugat 27 de noi entităţi pe lista celor care sprijină în mod direct complexul militar şi industrial al Rusiei în războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Unele dintre aceste entităţi sunt situate în ţări terţe precum India, Sri Lanka, China, Serbia, Kazahstan, Thailanda şi Turcia şi au fost implicate în eludarea restricţiilor comerciale, iar altele sunt entităţi ruseşti implicate în dezvoltarea, producţia şi furnizarea de componente electronice pentru complexul militar şi industrial al Rusiei.

În plus, noul pachet de sancţiuni extinde lista articolelor restricţionate care ar putea contribui la îmbunătăţirea tehnologică a sectorului de apărare şi securitate al Rusiei prin adăugarea de componente pentru dezvoltarea şi producţia de vehicule aeriene fără pilot (UAV).

Totodată, UE a decis introducerea de restricţii suplimentare privind exporturile de bunuri care contribuie în special la consolidarea capacităţilor industriale ruseşti, cum ar fi transformatoarele electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#sanctiuni #occident #razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.