UE anunță un program de un miliard de euro pentru puncte de reîncărcare și de realimentare a vehiculelor electrice

Comisia Europeană a lansat vineri o cerere de propuneri în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei – Mecanismul destinat infrastructurii pentru combustibili alternativi (MICA), potrivit unui comunicat. Suma de un miliard de euro e disponibilă pentru instalărea de infrastructuri de aprovizionare cu combustibili alternativi pentru transportul rutier, maritim, aerian și pe căi navigabile interioare de-a lungul rețelei transeuropene de transport (TEN-T).

Rețeaua rutieră: sprijin pentru stațiile de reîncărcare cu energie electrică de mare putere și de realimentare cu hidrogen, precum și pentru stațiile de reîncărcare în megawați pentru vehicule grele

Aeroporturi: sprijin pentru aprovizionarea cu energie electrică și cu hidrogen

Porturi: sprijin pentru aprovizionarea cu energie electrică și cu hidrogen și pentru instalațiile de buncheraj cu amoniac și metanol.

Această a doua fază a MICA (2024-2025) va sprijini punctele de reîncărcare cu energie electrică și cu hidrogen de pe principalele coridoare și din principalele noduri de transport ale Uniunii Europene.

Solicitanții pot depune proiectele înainte de oricare dintre cele trei date-limită: 24 septembrie 2024, 11 iunie 2025 și 17 decembrie 2025.

Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat că „cererea de propuneri pe care o lansăm astăzi pune la dispoziție încă 1 miliard EUR pentru instalarea de infrastructuri pentru combustibili alternativi pe șosele, inclusiv pentru transportul urban din orașe, în porturi și în aeroporturile din întreaga Uniune. Aceasta poate reprezenta o importantă acoperire a decalajelor în ceea ce privește investițiile masive necesare în scopul asigurării unei infrastructuri sustenabile și accesibile pentru vehiculele electrice și încurajez cu fermitate toate statele membre, în special pe cele din Europa de Est și de Sud, să o utilizeze.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#masini. ue #program

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.