UE debursează 50 milioane de euro Republicii Moldova în calitate de asistență macro-financiară

08 Oct. 2021, 15:26
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Oct. 2021, 15:26 // Actual //  MD Bani

Comisia Europeană, în numele Uniunii Europene, a debursat 50 milioane de euro Republicii Moldova în calitate de asistență macro-financiară (AMF). Această debursare face parte din pachetul de asistență macro-financiară de urgență (AMF) în valoare de 3 miliarde de euro pentru zece parteneri vizați de politica de extindere și de vecinătate, care are scopul de a-i ajuta să răspundă la consecințele economice generate de pandemia de COVID-19.

Paolo Gentiloni, Comisarul European pentru Economie, a declarat: ”Sunt bucuros de faptul că Uniunea Europeană a debursat adițional 50 milioane de euro în calitate de sprijin financiar oferit Republicii Moldova. Aceasta este o dovadă concretă a angajamentului asumat de UE pentru a ajuta Moldova să facă față impactului economic și social provocat de pandemia de COVID-19. Aceste mijloace, care au fost alocate în urma îndeplinirii angajamentelor de politici agreate, confirmă progresul realizat de Republica Moldova în implementarea măsurilor necesare pentru securizarea unui viitor mai stabil și mai prosper.”

Debursarea primei tranșe de 50 milioane de euro către Moldova din cadrul Programului AMF a avut loc în luna noiembrie 2020. Moldova a realizat un progres remarcabil, reușind să îndeplinească condiționalitățile aferente politicilor agreate cu Uniunea Europeană pentru debursarea celei de a doua și ultima tranșă în mărime de 50 milioane de euro în cadrul actualului Program AMF COVID-19. Aceste condiții au inclus măsuri importante menite să îmbunătățească gestiunea finanțelor publice în sectorul sănătății, combaterea corupției, măsuri de consolidare a bunei guvernări și a statului de drept, precum și măsuri de ameliorare a mediului de afaceri.

De asemenea, Moldova continuă să întrunească condițiile preliminare stabilite privind respectarea drepturilor omului și aplicarea mecanismelor democratice eficiente, inclusiv a unui sistem parlamentar pluripartidist și a statului de drept.

Prin această debursare, Uniunea Europeană a încheiat cu succes 5 din cele 10 programe AMF incluse în pachetul AMF COVID-19 în valoare de 3 miliarde de euro, debursând primele tranșe către toți partenerii săi.

Debursarea în cadrul AMF are loc la scurt timp după acordarea unui grant în mărime de 36,4 milioane de euro pentru suport bugetar în cadrul Planului de redresare economică al UE pentru Moldova, în valoare de până la 600 milioane de euro pentru următorii 3 ani. În conformitate cu acest Plan, precum și cu Planul economic și investițional pentru Parteneriatul Estic, Uniunea Europeană va continua să sprijine Republica Moldova pe calea redresării economice și implementării în continuare a reformelor.

Asistența AMF este oferită sub formă de împrumuturi în condiții foarte avantajoase. Programul reprezintă o manifestare concretă a solidarității UE cu partenerii săi, oferindu-le sprijin pentru a răspunde la impactul economic provocat de pandemia de coronavirus.

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!