UE, dependentă de floarea-soarelui din Moldova, dar fermierii locali suferă din cauza prețurilor mici

Luna martie a adus o scădere a prețurilor la cereale pe piața internațională, iar această tendință s-a resimțit și în Republica Moldova, potrivit directorului executiv al Asociației Agrocereale, Iurie Rija.

La începutul lunii martie, prețul grâului alimentar a scăzut la 4,10 lei/kg în zona portului Giurgiulești, iar grâul furajer a ajuns la 4,00 lei/kg. În centrul țării, prețurile sunt și mai reduse, situându-se între 3,50 și 3,60 lei/kg.

Printre cauze se numără tensiunile geopolitice, care au dus la o ofertă excesivă de cereale pe piața globală și deprecierea dolarului față de euro, influențând negativ prețurile la export.

Raportul USDA, care a majorat prognoza recoltei Ucrainei cu 0,5 milioane de tone, punând presiune suplimentară asupra pieței din regiunea Mării Negre. În Ucraina, prețul grâului pentru export a scăzut cu 10 dolari/tonă, iar în portul Constanța, scăderea a fost și mai accentuată, atingând 219 euro/tonă.

În ceea ce privește porumbul, acesta a rezistat mai bine decât grâul, însă și aici tendința este de scădere. În Republica Moldova, prețul porumbului este de 4,00 lei/kg la Giurgiulești și 3,50 lei/kg în centrul țării. Pe plan internațional, porumbul din porturile ucrainene Odessa a fost tranzacționat la 218–222 USD/tonă DAP.

Un factor major care a împiedicat creșterea prețului porumbului în Republica Moldova a fost exportul masiv din Ucraina. În luna februarie, Ucraina a exportat 2,16 milioane de tone de porumb, ceea ce a menținut presiunea asupra prețurilor în regiune.

În ciuda unei scăderi globale a producției de semințe de floarea-soarelui, prețurile nu au înregistrat o creștere semnificativă. În Ucraina, prețurile la floarea-soarelui au scăzut cu 300-400 UAH/tonă la începutul lunii martie, în principal din cauza diminuării cererii pentru uleiul de floarea-soarelui pe piețele internaționale.

În ceea ce privește uleiul de floarea-soarelui, acesta a cunoscut o scurtă revigorare la începutul lunii martie, dar apoi a început să scadă, ajungând la 1.145 USD/tonă FOB Ucraina. Dacă prețul uleiului de soia va continua să scadă, este posibil ca și uleiul de floarea-soarelui să sufere o corecție negativă de aproximativ 10 USD/tonă.

În primele șase luni ale sezonului 2024/25, exporturile ucrainene de ulei de floarea-soarelui au totalizat 2,4 milioane de tone, înregistrând o scădere de 24% față de aceeași perioadă a sezonului precedent, marcând cel mai mic volum exportat din ultimii opt ani.

„În Republica Moldova, prețul floarea-soarelui a înregistrat o scădere bruscă de 6% pe 12 martie, coborând de la 11,30-11,45 lei/kg în zona Giurgiulești la 10,80 lei/kg. În regiunile centrale ale țării, floarea-soarelui se vinde la prețuri cuprinse între 10,40 și 10,50 lei/kg. Maximul prețurilor a fost atins în luna februarie, iar fermierii au fost avertizați că odată cu începutul lucrărilor agricole de primăvară, oferta va crește, generând presiuni asupra prețurilor. În plus, deprecierea monedei euro față de dolar a contribuit la această scădere”, constată Rija.

O altă tendință interesantă este creșterea exporturilor de floarea-soarelui din Republica Moldova către Uniunea Europeană. Dacă în sezonul precedent țara a fost lider la exporturile de rapiță, în acest sezon 60,5% din importurile UE de floarea-soarelui provin din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #Cereale #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China își consolidează dominația asupra comerțului maritim mondial și controlează aproape jumătate din traficul de containere gestionat de cele mai aglomerate 30 de porturi ale planetei. Portul Shanghai și-a păstrat în 2025, pentru al 16-lea an consecutiv, poziția de lider mondial, cu peste 55 de milioane de containere echivalente de 20 de picioare (TEU) manipulate și depășește cu peste 10 milioane de unități Singapore, clasat pe locul al doilea, potrivit clasamentului Lloyd’s List 2026. Pentru comparație, în 2025, Portul Internațional Liber Giurgiulești a gestionat aproximativ 1,115 milioane de tone la export și 850379 de tone la import ceea ce însumează circa 1,97 milioane de tone.

Potrivit statisticilor, Shanghai a procesat 55,06 milioane TEU în 2025, urmat de Singapore, cu 44,66 milioane, și portul chinez Ningbo-Zhoushan, cu 43,87 milioane. Pe următoarele poziții se află Shenzhen, cu 35,41 milioane TEU, Qingdao, cu 32,89 milioane, și Guangzhou, cu 28,05 milioane.

Primele opt porturi ale lumii sunt situate în Asia de Est și de Sud-Est, dintre care șase în China continentală. Dacă este inclus și Hong Kong, porturile chinezești concentrează aproximativ jumătate din volumul total manipulat de cele 30 de porturi analizate.

Dimensiunea avantajului chinez este ilustrată de comparația cu Statele Unite. Shanghai a procesat de peste cinci ori mai multe containere decât Los Angeles, cel mai aglomerat port american, care ocupă abia poziția a 18-a la nivel mondial, cu 10,24 milioane TEU.

Europa este reprezentată în partea superioară a clasamentului de Rotterdam, din Țările de Jos, aflat pe locul 12, cu 14,25 milioane TEU, și Antwerp-Bruges, din Belgia, pe locul 13, cu 13,63 milioane TEU. Portul german Hamburg ocupă poziția 27, cu aproximativ 8,3 milioane TEU.

Succesul porturilor chinezești este susținut de infrastructura logistică extinsă, conexiunile feroviare și fluviale, dar mai ales de concentrarea capacităților industriale. Shanghai, de exemplu, deservește nu doar metropola, ci și marile centre de producție din bazinul fluviului Yangtze, de unde mărfurile ajung pe piețele internaționale.

În același timp, Singapore și-a consolidat poziția de principal nod de transbordare maritimă. Spre deosebire de porturile chinezești, care deservesc în mare parte industria națională, Singapore funcționează ca un centru internațional de redistribuire a containerelor între nave. Portul este conectat la peste 600 de destinații maritime și își extinde capacitatea prin proiectul Tuas, conceput să gestioneze până la 65 de milioane TEU anual după finalizare, în anii 2040.

În clasamentul mondial se remarcă și ascensiunea unor porturi din afara marilor economii tradiționale. Dubai ocupă locul nouă, cu 15,55 milioane TEU, în timp ce Tanger Med, din Maroc, se situează pe poziția a 16-a, cu 11,11 milioane TEU, depășind Los Angeles.

În Statele Unite, porturile Los Angeles și Long Beach, situate în sudul Californiei, reprezintă împreună principala poartă de intrare a mărfurilor asiatice. Prin intermediul infrastructurii feroviare, containerele descărcate pe coasta Pacificului sunt transportate către centrele comerciale și industriale din interiorul continentului.

Clasamentul reflectă o schimbare structurală a comerțului mondial, în care Asia devine principalul centru al transportului maritim de mărfuri. Potrivit Lloyd’s List, cele mai mari 100 de porturi de containere au manipulat împreună 792,2 milioane TEU în 2025, cu 6,3% mai mult decât în anul precedent. Asia a concentrat aproape 68% din volumul acestora, iar porturile chinezești, peste 40%.

Statisticile sunt exprimate în TEU, unitatea standard de măsurare a traficului containerizat. Un container de 20 de picioare reprezintă un TEU, iar unul de 40 de picioare, două TEU. Volumele includ containere încărcate și goale, precum și operațiunile de transbordare. Aceste cifre măsoară activitatea portuară, nu valoarea financiară a mărfurilor transportate.