UE este pregătită să suporte consecinţele economice pentru impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei

25 Feb. 2022, 17:05
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
25 Feb. 2022, 17:05 // Slider //  MD Bani

Uniunea Europeană este pregătită să suporte consecinţele economice pentru impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei, care vor putea să apară în primul rând de pe urma unor preţuri mai mari la energie, au declarat vineri o serie de oficiali europeni, transmite Reuters.

Liderii UE au convenit joi să impună noi sancţiuni care să vizeze sectoarelor finanţe, energie şi transporturi ale economiei Rusiei, precum şi să introducă controale asupra exporturilor ruseşti şi să vizeze şi mai mulţi cetăţeni ruşi din cauza invaziei Ucrainei.

Aceasta înseamnă că ţările care îşi vând produsele în Rusia vor vedea cum veniturile lor vor scădea, în timp ce Rusia, care este principalul furnizor de energie al Europei, ar putea răspunde prin limitarea vânzărilor de gaze naturale, petrol şi cărbune către UE.

„Desigur că vom plăti un preţ economic pentru acest război”, a declarat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni la sosirea sa la reuniunea miniştrilor europeni ai Finanţelor, care începe vineri la Paris. „Vom discuta astăzi cum va afecta acest război previziunile noastre economice. Cred că va avea un impact, dar costurile pentru a reacţiona la această invazie, la această încălcare a dreptului internaţional, sunt costuri pe care trebuie să le suportăm”, a spus Gentiloni.

În previziunile publicate la începutul lunii februarie, Comisia Europeană a prognozat că economia zonei euro va înregistra o creştere de 4% în acest an, mai puţin decât avansul de 4,3% prognozat în noiembrie, din cauza creșterii numărului de îmbolnăviri cu Covid-19, a blocajelor de aprovizionare şi a inflaţiei record provocată de preţurile mari la energie.

Gentiloni a spus vineri că invadarea Ucrainei de către Rusia a făcut prognoza de creştere de 4% mai incertă. Miniştrii din statele UE vor încerca vineri să evalueze impactul invaziei şi vor analiza cum să limiteze impactul.

„Vom avea o discuţie cu privire la cum ne putem proteja populaţia şi economiile, desigur că există consecinţe în sectorul energetic de exemplu dar suntem pregătiţi”, a spus şi ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner.

Omologul său francez, Bruno Le Maire, a spus că sancţiunile europene vor fi dureroase pentru Rusia. „Economia Rusiei va fi cea care va plăti preţul pentru deciziile lui Vladimir Putin, populaţia Rusiei va plăti preţul pentru deciziile lui Vladimir Putin. Oligarhii ruşi vor plăti pentru deciziile lui Vladimir Putin”, a spus ministrul francez al Finanţelor.

Conştientă că este foarte dependentă de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze naturale, UE a început să elaboreze planuri pentru a reduce această dependenţă. „Propunem achiziţii comune la nivel european de gaze naturale, înfiinţarea unor rezerve strategice de gaze astfel încât să ne reducem dependenţa de livrările ruseşti”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!