UE, foc și pară: ”niciunul dintre principalii vinovați ai jafului bancar nu se află în spatele gratiilor”

Uniunea Europeană a publicat un raport privind implementarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova. Raportul este publicat înainte de cel de-al 6-lea Consiliu de Asociere UE-Moldova din 28 octombrie. Acesta conchide că, în timp ce a doua jumătate a anului 2020 s-a soldat cu retrogradarea standardelor și reformelor statului de drept, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au acordat un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a urmări o agendă ambițioasă privind anticorupția, un sistem de justiție îmbunătățit și combaterea sărăciei, în conformitate cu angajamentele Moldovei în temeiul Acordului de Asociere.

Salutăm angajamentul reînnoit al Republicii Moldova față de reformele în domeniile cheie ale relației UE-Moldova, precum și participarea activă la Parteneriatul estic. Cele două alegeri care au avut loc în perioada de raportare au schimbat considerabil peisajul politic, cu un partid pro- reformator care a câștigat majoritatea parlamentară pentru prima dată în istoria Moldovei. Aceasta a deschis o perspectivă pozitivă pentru consolidarea în continuare a relațiilor UE-Moldova și pentru a lucra împreună la reformele mult așteptate, recâștigând încrederea publicului în sistemul judiciar și al administrației publice și îmbunătățirea climatului de afaceri și investiții al țării”, a declarat Înaltul Reprezentant / Vicepreședintele Josep Borrell.

La șase ani de la începerea investigației asupra fraudei bancare din 2014, niciunul dintre principalii vinovați nu se află în spatele gratiilor, iar activele pierdute nu au fost recuperate. În 2020 și 2021, procesele au fost amânate în mod repetat, acuzațiile au fost retrase împotriva acționarilor din băncile afectate, iar autorii condamnați au fost eliberați din închisoare mai devreme.

#rapot #jaful bancar #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pierderile provocate economiei Israelului de conflictul aerian cu Iranul ar putea depăși 9 miliarde de shekeli pe săptămână, echivalentul a aproximativ 3 miliarde de dolari. Estimarea a fost prezentată miercuri de Ministerul israelian de Finanțe, potrivit Agerpres.

Autoritățile explică faptul că actualele restricții „roșii” impuse de Comandamentul Apărării Civile — care limitează deplasările la locul de muncă, mențin școlile închise și presupun mobilizarea rezerviștilor — ar putea genera pierderi economice de aproximativ 9,4 miliarde de shekeli pe săptămână începând cu perioada următoare.

Ministerul de Finanțe a solicitat însă relaxarea acestor măsuri și trecerea la nivelul de restricții „portocaliu”, care ar permite o activitate mai largă în economie. În acest scenariu, pierderile ar scădea la aproximativ 4,3 miliarde de shekeli pe săptămână.

Escaladarea tensiunilor a început după ce Israelul și Statele Unite au lansat sâmbătă bombardamente asupra Iranului, iar Teheranul a răspuns cu atacuri împotriva Israelului și a altor țări din Orientul Mijlociu. Conflictul a afectat și exporturile de energie din regiunea Golfului.

Oficialii israelieni și americani avertizează că operațiunea militară ar putea dura mai multe săptămâni. Între timp, în Israel școlile rămân închise, adunările publice sunt interzise, iar majoritatea angajaților lucrează de acasă, cu excepția sectoarelor considerate esențiale.

În pofida tensiunilor, economia Israelului a înregistrat anul trecut o creștere de 3,1%, iar pentru acest an este prognozat un avans de peste 5%.