UE lovește „flota fantomă” a Rusiei. Va putea confisca și vinde petrolul transportat cu încălcarea sancțiunilor

Uniunea Europeană a aprobat, în cadrul celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, un nou mecanism care permite statelor membre să confiște și să vândă petrolul transportat de navele „flotei fantomă” care încearcă să eludeze restricțiile impuse Moscovei.

Decizia a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și oferă autorităților naționale dreptul de a confisca încărcăturile de pe petrolierele reținute în timpul operațiunilor maritime. Potrivit oficialilor Comisiei Europene, citați de Euractiv, măsura se aplică nu doar petrolului, ci și altor mărfuri, inclusiv cerealelor.

Veniturile obținute din vânzarea mărfurilor confiscate nu vor putea fi transferate persoanelor fizice sau juridice din Rusia.

Noul pachet de sancțiuni prevede și menținerea timp de un an a plafonului de 44 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc. În același timp, companiilor din Uniunea Europeană le este interzis să ofere servicii, inclusiv asigurări, navelor care transportă petrol rusesc vândut peste acest plafon.

Potrivit estimărilor Bruxelles-ului, măsurile ar putea reduce veniturile Kremlinului cu aproximativ 3,5 miliarde de dolari în următoarele 12 luni, dacă prețul petrolului Urals se menține în jurul valorii de 60 de dolari pe baril. Totuși, cotațiile au fost volatile în ultimele luni, oscilând de la circa 50 de dolari la începutul lunii iulie până la aproximativ 80 de dolari pe baril după escaladarea conflictului dintre SUA și Iran.

În prezent, peste 670 de petroliere care navighează sub diverse pavilioane sunt incluse pe lista neagră a Uniunii Europene, fiind suspectate că transportă petrol rusesc cu încălcarea sancțiunilor.

Noua legislație extinde considerabil atribuțiile autorităților maritime europene. Dacă anterior acestea puteau doar să oprească și să inspecteze navele suspecte, acum vor putea confisca încărcătura și o vor putea valorifica prin vânzare.

În ultimele luni, mai multe state europene au acționat deja împotriva navelor suspecte. În martie, Belgia a reținut în Marea Nordului un petrolier care transporta aproximativ 330.000 de barili de petrol, evaluați la circa 26 de milioane de dolari, iar în iunie Franța a interceptat un alt vas încărcat cu 600.000 de barili, în valoare estimată la 48 de milioane de dolari, imediat după plecarea acestuia din portul Murmansk.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol. rusia #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cetățenii Republicii Moldova au contractat în trimestrul al doilea al anului 2026 cel mai mare volum de credite bancare înregistrat vreodată, semn al unei cereri puternice pentru finanțare și al unor dobânzi mai accesibile. Datele au fost prezentate de expertul în politici economice al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Potrivit acestuia, doar în perioada aprilie–iunie moldovenii au accesat credite noi în valoare de 8,4 miliarde de lei, un record absolut pentru un singur trimestru. În primul semestru al anului, valoarea totală a împrumuturilor noi a urcat la 15,4 miliarde de lei, iar calculată în ritm anualizat piața creditării a ajuns la 30,7 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din istorie.

„Moldovenii încep să deprindă arta de a trăi pe datorie”, afirmă Veaceslav Ioniță, explicând că populația contractează tot mai multe credite pentru consum și achiziția de locuințe, pe fondul creșterii veniturilor și al reducerii costurilor de finanțare.

Soldul total al creditelor acordate persoanelor fizice a ajuns la 51,2 miliarde de lei, echivalentul a circa 14% din PIB, față de 46,1 miliarde de lei în 2025 și doar 25,3 miliarde de lei în 2023. Din totalul împrumuturilor, 59% sunt credite de consum, 36% credite ipotecare, iar 5% finanțează afaceri.

Creșterea este vizibilă în special pe segmentul creditelor de consum. În trimestrul al doilea au fost acordate 77,7 mii de credite, un nou record, iar în ultimele 12 luni numărul acestora a ajuns la aproximativ 295 de mii, cu o valoare anualizată de peste 18 miliarde de lei.

Expertul atrage însă atenția că această tendință are și efecte secundare. Potrivit lui Ioniță, majorarea creditelor de consum stimulează importurile de bunuri și contribuie la adâncirea deficitului balanței comerciale.

Unul dintre principalii factori care alimentează explozia creditării este reducerea dobânzilor. Dacă în 2015 rata medie a dobânzii la credite era de 15,5%, iar în primul trimestru din 2023 ajunsese la 16,4%, în trimestrul al doilea din 2026 aceasta a coborât la 10,7%.

Și piața ipotecară dă semne de revenire. În primele șase luni ale anului au fost contractate aproximativ 3.800 de credite ipotecare, în valoare totală de 5,4 miliarde de lei. Valoarea medie a unui credit ipotecar a ajuns la 70.100 de euro, comparativ cu aproximativ 20.000 de euro în urmă cu un deceniu, în timp ce dobânda medie pentru noile împrumuturi ipotecare a scăzut la 8%.

În ultimele 12 luni, moldovenii au contractat 11 miliarde de lei în credite ipotecare noi, iar soldul total al acestora a crescut la 29 de miliarde de lei, de peste 14 ori mai mare decât în urmă cu zece ani.